Bogdan Ivan sugerează cinci măsuri pentru a diminua prețul energiei în România cu 25%

Ministrul a explicat și cauzele structurale care au generat actualele prețuri: o scădere a capacității de producție în bandă cu 56% în ultimii zece ani, rețele electrice învechite, unele instalații având peste 55 de ani, și termene stabilite pentru închiderea centralelor pe cărbune care reduc capacitatea. Închiderea programată pentru 2026 ar elimina 2.565 MW din producția în bandă, motiv pentru care Ministerul propune renegocierea termenului până la 1 ianuarie 2030, menținând astfel aproximativ 2.200 MW în funcțiune până atunci. Pe termen mediu și lung, planurile includ creșterea capacității de producție pe gaz cu 230% până în 2032, dublarea producției nucleare și sporirea de zece ori a capacităților de stocare, precum și atingerea a peste 10.000 MW din surse solare și eoliene.
Pe scurt, reducerea tarifelor necesită atât decizii de politică pe termen scurt, cât și investiții și negocieri strategice pe termen lung. Mecanismele de piață, instrumentele de protecție socială și renegocierea calendarului de închidere a centralelor pe cărbune sunt folosite simultan pentru a stopa creșterea abruptă a facturilor și pentru a câștiga timpul necesar tranziției tehnologice. Astfel, soluțiile nu sunt doar administrative sau financiare, ci implică și adaptări ale infrastructurii și modificări ale mixului energetic. Credeți că măsurile propuse vor fi suficiente pentru a aduce prețurile sub media europeană într-un interval de 12 luni?
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat la București un pachet de cinci măsuri prin care autoritățile speră să reducă costul energiei electrice în România cu aproximativ 25%, într-un orizont estimat la șase luni – un an. Inițiativa survine într-un context în care prețul mediu plătit de consumatori în România este aproape 1, 50 lei/kWh, comparativ cu media europeană de circa 1, 28 lei/kWh, iar Guvernul urmărește ca tariful intern să ajungă cel puțin puțin sub media UE.
Cinci măsuri principale au fost detaliate în pachet: operaționalizarea mecanismului Market Maker pentru a garanta lichiditatea pieței și a stimula tranzacțiile pe termen lung; sporirea transparenței și reducerea riscurilor prin solicitarea de garanții ferme la tranzacțiile cu energie; introducerea tarifelor dinamice și diferențiate pe intervale orare, astfel încât consumatorii care consumă energie în perioadele cu prețuri reduse să fie recompensați; reducerea costurilor de achiziție a energiei pentru operatorii de distribuție printr-un mecanism unic de achiziție, având în vedere că acest cost reprezintă aproape 25% din prețul final pentru consumatori; și integrarea tuturor programelor de eficiență energetică sub coordonarea Ministerului Energiei pentru a îmbunătăți implementarea. Totodată, vor continua negocierile la nivel european pentru prelungirea funcționării centralelor pe cărbune până în 2030, pentru a tempera creșterile de preț și a câștiga timp pentru dezvoltarea noilor proiecte de producție.
România trece printr-o perioadă în care prețul real al energiei, fără plafonare, începe să se reflecte în facturi, după eliminarea schemei de plafonare începând cu 1 iulie. Ministrul a afirmat că obiectivul este realist și precaut: o reducere de 25% ar plasa tariful local sub media europeană, dar ținta finală ar putea fi mai ambițioasă dacă se aliniază mai mulți factori. Oficialul a menționat că deja există oferte pe piață sub pragul de 1, 30 lei/kWh, cu tarife observate la 1, 10 lei, 1, 20 lei și 1, 30 lei, semn că piața începe să evolueze. În paralel, Guvernul a pregătit și măsuri de protecție pentru persoanele vulnerabile: cei cu venituri sub 1.950 lei vor primi vouchere de 50 lei, iar platforma informatică pentru distribuirea acestora a fost livrată la timp. Cardurile urmează a fi trimise în septembrie, iar voucherul ar acoperi între 60% și 70% din majorarea medie a facturilor pentru cei care înainte plăteau 60-70 lei, dar acum vor ajunge la circa 130-140 lei.
Date concrete menționate în declarații: prețul mediu în UE de circa 1, 28 lei/kWh, nivelul actual din România aproape 1, 50 lei/kWh, oferte observate la 1, 10, 1, 20 și 1, 30 lei/kWh, vouchere de 50 lei pentru persoane cu venituri sub 1.950 lei, creșterea estimată a facturilor de la 60-70 lei la aproximativ 130-140 lei pentru consumatorii anterior plafonați, și planuri de păstrare a 2.200 MW din centralele pe cărbune până în 2030. Termenele menționate sunt de 6 luni – un an pentru a vedea primele efecte, iar obiectivele structurale țintesc anul 2032 pentru creșterea capacităților pe gaz și extinderea energiei regenerabile și a stocării.