România a obținut o prorogare pentru închiderea a trei grupuri pe cărbune, după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a renegociat cu Comisia Europeană calendarul de decarbonizare pentru producția națională de electricitate. Scopul a fost evitarea unor întreruperi majore de curent și protejarea securității energetice pe termen scurt.
Decizia vine după luni de discuții tensionate și readuce în prim-plan un context istoric: tranziția energetică a României a fost, de la aderare încoace, mai ambițioasă decât în multe state, iar acum se caută un punct de echilibru între obiectivele climatice și necesitatea imediată de energie stabilă. Practic, păstrarea celor trei unități pe cărbune în funcțiune până în 2029 înseamnă menținerea a 1.755 MW în sistemul național, o capacitate care, potrivit ministerului, ar fi lipsit la sfârșitul acestui an dacă închiderile ar fi continuat conform planului inițial.
Bogdan Ivan a precizat că, fără această modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență, riscul unor pene de curent semnificative era real: un studiu independent de 6.000 de pagini prezentat la Bruxelles arată că, în condiții de iarnă extremă, absența acestor grupuri de la Complexul Energetic Oltenia ar fi putut provoca o lipsă de electricitate timp de 52 de ore. În plus, scenariul pessimistic estima și facturi cu aproximativ 30% mai mari pentru populație. Prin urmare, decizia urmărește nu doar continuitatea alimentării, ci și atenuarea unui impact economic dur pentru consumatori.
Pe lângă aspectele tehnice și de securitate, există și consecințe sociale: cele trei unități asigură locuri de muncă pentru circa 4.500 de angajați, persoane ale căror posturi ar fi fost puse în pericol de închideri imediate. Menținerea în funcțiune până în 2029 le oferă timp suplimentar pentru tranziție, fie prin recalificare, fie prin planuri alternative de relocare în sectoare conexe.
Negocierile au avut și o miză financiară: România risca, înainte de această înțelegere, o sancțiune de până la 1, 8 miliarde de euro, legată de fondurile primite anterior pentru construirea de centrale pe gaze, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare. Plata acelei sume ar fi complicat și mai mult gestionarea investițiilor necesare pentru tranziție. Conform declarațiilor ministrului, modificarea PNRR a fost foarte dificilă, dar a eliminat practic scenariul cel mai grav pentru iarnă.
Argumentele prezentate la Comisie au fost susținute de analiza amplă menționată de minister, iar efectele anticipate ale amânării includ și stabilizarea prețurilor la energie pe termen scurt, reducerea importurilor scumpe și prevenirea unor șocuri pe piață în sezonul rece.
Această decizie reflectă tensiunea dintre angajamentele europene de decarbonizare și realitățile operaționale și sociale ale sistemelor energetice naționale. Menținerea celor trei grupuri pe cărbune până în 2029 cumpără timp pentru dezvoltarea capacităților alternative promise: centrale pe gaze moderne, parcuri fotovoltaice și soluții de stocare, toate proiecte finanțate prin PNRR. În același timp, subliniază necesitatea unor planuri credibile de tranziție pentru lucrătorii și comunitățile dependente de industria cărbunelui.
Studiul de 6.000 de pagini și cifra de 52 de ore fără curent rămân repere concrete care au influențat decizia, la fel cum suma potențială de 1, 8 miliarde de euro a fost un factor practic greu de trecut cu vederea. Rămâne de urmărit cum vor fi implementate în următorii ani investițiile în gaz, solar și stocare pentru a respecta angajamentele climatice fără a periclita securitatea energetică sau locurile de muncă. Care crezi că ar fi cea mai bună prioritate imediată: modernizarea capacităților existente sau accelerarea investițiilor în regenerabile?
Fii primul care comentează