Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, discută riscul unui blackout în România și măsurile adoptate la nivel național și european pentru a-l preveni, în contextul dezbaterilor despre închiderea centralelor pe cărbune și decarbonizare. De la planurile ambițioase de tranziție din PNRR până la provocările iernilor severe și amenințările cibernetice, problema reconcilierii cererii de energie cu angajamentele climatice apare tot mai frecvent în discursul public.
Bogdan Ivan recunoaște că scenariul unui blackout nu poate fi exclus, dar detaliază și circumstanțele în care acesta ar putea surveni: nu ar fi un eveniment izolat, ci rezultatul unei combinații nefavorabile de factori, ceea ce el numește furtuna perfectă. La emisiunea Insider politic, de la Prima TV, ministrul a explicat că autoritățile fac tot ce pot pentru a preveni o astfel de situație. Pentru evaluarea riscurilor, a fost comandat un studiu de o firmă internațională de consultanță, bazat pe o metodologie europeană, care include scenariul unui blackout. Conform unuia dintre rezultate, într-o iarnă extrem de grea, cu ninsori abundente, și în ipoteza opririi tuturor grupurilor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, s-ar putea ajunge într-o situație critică, dar numai dacă se suprapun mai mulți factori nefavorabili.
Pe lângă analiza tehnică, ministerul poartă negocieri intense cu Comisia Europeană. După doi ani de blocaj, Bruxelles-ul a acceptat reluarea discuțiilor privind ținta 119 din PNRR, referitoare la decarbonizare. România își asumase un calendar ambițios în planul de redresare, care prevedea închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, cu condiția existenței unor capacități pe gaz drept înlocuire. Ivan afirmă că, prin argumentele prezentate Comisiei, se încearcă menținerea funcționării a cel puțin trei grupuri și a două grupuri de rezervă din cele cinci incluse în jalon, pentru a evita un colaps în perioadele de vârf de consum.
Ministrul mizează pe măsuri imediate și pe investiții pe termen mediu: păstrarea unor capacități pe cărbune pentru această iarnă, dezvoltarea de noi capacități de producție și creșterea stocării energiei, în special prin baterii, pentru a valorifica energia fotovoltaică produsă ziua și a o folosi seara la costuri mai bune. El estimează că, menținând centralele pe cărbune funcționale, se va asigura suficientă energie pentru piața de echilibrare în intervalul de vârf între orele 18 și 22.
Pe componenta de securitate, Ivan subliniază că riscul atacurilor cibernetice asupra infrastructurii energetice este real: există întotdeauna potențiali atacatori și ținte, iar pregătirea trebuie să fie continuă. Ca răspuns, România pregătește un centru de securitate cibernetică dedicat sectorului energetic, menit să completeze protecțiile existente asigurate de DNSC și alte instituții. Scopul este să existe pregătire, personal și instrumente care să funcționeze ca un scut eficient împotriva atacurilor.
Avertismentele ministrului nu sunt noi: pe 19 septembrie el declara că închiderea grupurilor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar crește riscul unui blackout, iar de atunci a purtat discuții cu Comisia Europeană pentru a găsi o soluție pragmatică care să împace angajamentele de decarbonizare cu necesitatea siguranței energetice pe termen scurt. România și-a asumat în PNRR una dintre cele mai ambițioase ținte de decarbonizare din UE, ceea ce prevedea închiderea tuturor centralelor pe cărbune până la finalul lui 2025, însă implementarea condiționa acest proces de înlocuirea cu centrale pe gaz. Ministrul speră că argumentele aduse vor permite evitarea penalizărilor pentru neîndeplinirea în termen a angajamentelor și, simultan, menținerea unor capacități esențiale.
Principalele teme care reies din acest dialog sunt echilibrul între tranziție și securitate, importanța stocării energiei și a investițiilor în noi capacități, precum și vulnerabilitățile cibernetice ale unui sistem energetic tot mai digitalizat. Exemplele oferite de ministru arată că soluțiile provin din combinația măsurilor tehnice (studii de impact, păstrarea temporară a unor grupuri pe cărbune), politice (negocieri cu Comisia Europeană privind ținta 119) și de securitate (crearea unui centru cibernetic pentru energie). Toate aceste demersuri urmăresc prevenirea scenariului numit furtuna perfectă și asigurarea funcționării sistemului în perioadele critice, când consumul atinge vârfuri precum intervalul 18-22.
Negocierile cu Comisia Europeană, studiul comandat și planurile de stocare prin baterii sunt elemente, cifre și măsuri care ilustrează complexitatea tranziției către un sistem energetic sigur. Ce măsuri crezi că ar trebui prioritizate pentru a împăca securitatea energetică cu obiectivele de decarbonizare?
Fii primul care comentează