Banca Națională a publicat joi un document care clarifică motivul scumpirilor bruște din august: majorările provin în principal din creșterea taxelor aplicate de la începutul verii, iar efectele se observă în aproape toate componentele coșului de consum. În cele ce urmează găsești cifre, clarificări și câteva efecte concrete asupra buzunarelor oamenilor și asupra economiei.
Raportul evidențiază că majorarea cotei TVA și a accizelor s-a reflectat rapid în prețurile suportate de consumatori. BNR apreciază că aproape 85% din aceste majorări fiscale s-au transmis imediat în etichete, contribuind cu aproape două puncte procentuale la inflația anuală. Astfel, rata anuală a inflației a crescut în august la 9, 85%, iar scumpirile nu s-au limitat la combustibili sau energie: creșterile au fost generalizate, afectând majoritatea produselor și serviciilor din coșul de consum.
Chiar dacă unele ajustări de preț sunt previzibile după schimbările fiscale, raportul semnalează și o tendință îngrijorătoare: inflația de bază, care exclude energia și alimentele volatile, a urcat la 7, 9%. Aceasta indică faptul că presiunile asupra prețurilor se transmit și în sectoare unde modificările apar de obicei mai lent, servicii, chirii, produse procesate. BNR explică că această dinamică reflectă transferul în prețuri al creșterii taxelor indirecte, dar și menținerea unor costuri interne ridicate, inclusiv cheltuieli cu salariile.
Creșterea costurilor apare în paralel cu o scădere a cererii: activitatea economică a început să decelereze în august. Producția industrială s-a redus cu 2% față de iulie, pentru a patra lună consecutivă de contracție. Consumul populației a scăzut cu aproape 4% în termeni reali, influențat de o diminuare a venitului salarial real net de circa 5% față de august 2024. Paradoxal, în acest context al reducerii consumului, costurile salariale continuă să crească: salariile din sectorul privat au fost în august cu 8, 6% mai mari comparativ cu aceeași lună a anului precedent, în timp ce salariile din sectorul public au rămas aproape nemodificate.
Răspunsul BNR la această combinație de factori constă în menținerea unei dobânzi reale relativ ridicate. Deși dobânda de politică monetară a rămas la 6, 5%, banca avertizează că prețurile ar putea continua să crească în lunile următoare, pe fondul costurilor de producție și salariale care se transmit treptat în prețuri. Prognoza actualizată indică un vârf al inflației de 9, 2% în septembrie, urmat de o ușoară scădere până la 8, 8% la sfârșitul anului, aproape dublu față de estimarea anterioară, care era de 4, 6%. Pe termen lung, BNR anticipează o revenire către ținta de 3%, dar abia spre finalul anului 2026.
Mecanismul pus în aplicare de bancă pentru temperarea scumpirilor este clar: menținerea unei politici monetare prudente, cu dobânzi suficient de ridicate pentru a reduce cererea. Practic, împrumuturile devin mai scumpe, investițiile și achizițiile de consum se reduc, iar presiunea asupra prețurilor scade treptat. Este o soluție clasică a politicii monetare, cu efecte care apar gradual și care pot influența creșterea economică pe termen scurt.
Raportul semnalează și probleme structurale care pot frâna o revenire rapidă: absorbția fondurilor europene rămâne lentă, iar dificultățile administrative în implementarea proiectelor sunt considerate un risc major. BNR subliniază că utilizarea eficientă a acestor resurse este esențială pentru relansarea investițiilor și crearea de locuri de muncă durabile, elemente necesare pentru a contrabalansa efectele politicilor fiscale și pentru a susține creșterea economică.
La nivel extern, riscurile rămân relevante: conflictele armate, instabilitatea geopolitică și tensiunile comerciale globale pot influența România. Raportul citează efectele războiului din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu, împreună cu tensiunile comerciale, ca surse de incertitudine. BNR observă totodată o ușoară depreciere a leului față de euro, în limite controlate, și avertizează asupra deficitului extern, care rămâne ridicat și constituie una dintre principalele vulnerabilități ale economiei.
BNR prezintă o combinație de cauze interne și externe pentru actuala evoluție a prețurilor: majorările fiscale introduse în vară, costurile interne ridicate și riscurile externe. Pe termen scurt, inflația rămâne ridicată, iar politica băncii centrale va rămâne orientată spre stabilizare prin dobânzi mai mari. Efectele acestor măsuri vor apărea diferențiat: consum redus, potențială temperare a cererii și, speră instituția, o revenire treptată a inflației către țintă.
BNR oferă și câteva repere numerice relevante: inflația la 9, 85% în august, inflația de bază la 7, 9%, o prognoză de vârf de 9, 2% în septembrie și o estimare de 8, 8% la sfârșitul anului, precum și dobânda de politică monetară menținută la 6, 5%. Aceste cifre ilustrează presiunile actuale asupra prețurilor și pașii pe care banca centrală îi anticipează pentru următoarele luni. Creșterea salariilor în sectorul privat cu 8, 6% și scăderea consumului real cu aproape 4% sunt alte repere care descriu situația economiei în acest moment.
Rămâne de urmărit evoluția a două elemente: utilizarea fondurilor europene și reacția consumatorilor la dobânzile mai mari. Care dintre aceste două elemente crezi că va influența cel mai mult economia românească în următoarele 12 luni?
Fii primul care comentează