Propunerea de lege care urmărește modificarea metodei de calcul a salariului minim în România readuce în prim-plan problema remunerării în funcție de experiență și nivelul studiilor, într-un context marcat de migrarea forței de muncă și de dezbateri despre competitivitate ce datează din primele etape ale tranziției economice post-1990 și au revenit odată cu aderarea la UE. Inițiativa, aflată acum în analiza comisiilor Senatului, prevede două schimbări fundamentale: introducerea unor gradații pe baza vechimii și diferențierea salariului minim în funcție de studii și calificare profesională, aplicabile pe teritoriul României.
Pe componenta legată de vechime, proiectul prevede cinci trepte care conferă un procent de majorare aplicat la salariul minim brut în vigoare. Astfel, pentru angajații cu vechime între 3 și 5 ani se propune o creștere de 10%, pentru cei cu 5–10 ani 7, 5%, pentru intervalul 10–15 ani 5%, iar pentru perioadele 15–20 ani și peste 20 ani câte 2, 5% fiecare. Aceste majorări nu se cumulează simultan; ele sunt aplicate pe rând, pe măsură ce salariatul atinge fiecare treaptă, ceea ce înseamnă că un lucrător la început de carieră pleacă de la salariul minim de bază și beneficiază de sporuri pe măsură ce depășește pragurile de vechime, implementate automat prin mecanismul legislativ propus.
A doua parte introduce coeficienți inițiali care diferențiază salariul minim în funcție de nivelul studiilor și al calificării. Indexul de referință este 1, 00 pentru muncitorii necalificați; pentru lucrătorii calificați, absolvenții de școală profesională sau cei cu studii liceale coeficientul minim urcă la 1, 20. Absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sunt încadrați cu 1, 25, cei cu studii postliceale sau absolvenții școlilor de maiștri cu 1, 30, iar pentru programe superioare de scurtă durată se propune 1, 50. Titularii unei licențe primesc 1, 70, combinația licență plus master 1, 80, iar pentru cel mai înalt nivel, licență cu doctorat, coeficientul este 2, 00. Aceste coeficiente se acordă numai când fișa postului cere explicit acel nivel de studii, ceea ce în practică înseamnă că deținătorul unui doctorat nu va beneficia automat de dublarea salariului minim dacă postul nu impune acea calificare. Pentru a descuraja încălcările noilor reguli, proiectul prevede amenzi fixe pentru angajatori: între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare salariat vizat care nu primește sporul aferent.
Blocul Național Sindical a emis deja un aviz favorabil proiectului și subliniază cifrele care susțin argumentația: peste 2, 25 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă în prezent sub 4.582 lei brut, adică sub 2.739 lei net, echivalentul a aproximativ 538 euro lunar. Sindicatul afirmă că menținerea salariilor la niveluri reduse a transformat România într-o piață a forței de muncă ieftine, favorizând migrația spre Vest și sporind necesarul de import de lucrători din alte state, iar instituțiile statului nu asigură întotdeauna protecția adecvată pentru angajații vulnerabili. Proiectul va intra în dezbatere publică după examinarea din comisii, iar dacă va fi adoptat, ar institui pentru prima dată în România un sistem în care salariul minim nu mai este o sumă unică, ci variază în funcție de experiența profesională și de nivelul de studii.
Blocul Național Sindical menționează că peste 2, 25 milioane de angajați câștigă sub 4.582 lei brut. Această cifră aduce în prim-plan două aspecte esențiale: echitatea în plată și riscul fragmentării pieței muncii, pentru că diferențierea salariului minim poate sporii corectitudinea remunerării, dar poate complica și monitorizarea aplicării practice, mai ales dacă fișele posturilor nu sunt bine definite. Măsurile prevăd sancțiuni, amenzi de 5.000–10.000 lei, ceea ce indică voința aplicării, dar eficacitatea depinde de controale și de capacitatea angajatorilor de a reorganiza structura posturilor fără a ocoli norma. Reformei nu-i sunt suficiente doar procentele; sunt necesare clarificări administrative și transparență pentru a reduce migrația forței de muncă și pentru a încuraja păstrarea calificărilor pe piața internă. Crezi că acest sistem ar aduce mai multă echitate salariaților sau ar genera probleme practice la punerea în aplicare?
Fii primul care comentează