Capitala revine în centrul atenției politice locale: 17 candidați confirmați de Biroul Electoral al Municipiului București se bat pentru scaunul Primăriei Capitalei, rămas liber după ce fostul edil a devenit președinte, iar mandatul celui ales acum va dura până la alegerile locale din 2028. Bucureștiul, cu rolul său de scenă a competițiilor politice post-1990 și cu probleme urbane din ce în ce mai vizibile în trafic, infrastructură și servicii, intră într-o confruntare într-un singur tur, iar duminică persoana care va obține cele mai multe voturi va prelua conducerea unui oraș de peste două milioane de locuitori.
La momentul validării figurează 17 candidați care reprezintă partide parlamentare, formațiuni mai mici și independenți; doi dintre ei, Eugen Teodorovici și Vlad Gheorghe, și-au anunțat însă retragerea după tipărirea buletinelor de vot, astfel numele lor rămân înscrise pe hârtie, iar un alt competitor, Alexandru Zidaru, se retrasese anterior și nu apare pe buletin. Un element care schimbă datele disponibile alegătorilor este hotărârea Curții Constituționale din 29 mai 2025; potrivit acesteia, publicarea declarațiilor de avere și de interese nu mai este obligatorie pentru demnitari și candidați, astfel că analiza publică poate include doar acele cazuri pentru care informațiile erau deja făcute publice până în 2024.
Printre candidați se numără Daniel Băluță, 48 de ani, primarul Sectorului 4 la al treilea mandat și propunerea PSD pentru Primăria Capitalei. Din declarația de avere depusă în decembrie 2024 rezultă un portofoliu imobiliar familial: 8.418 mp de teren intravilan și 4.854 mp de teren agricol în București, Câmpina și Lăpușel, iar cel mai recent teren din București, 294 mp, a fost primit în 2023 prin donație de către soția sa. Familia deține două locuințe: o casă de 269 mp în București dobândită tot prin donație în 2023 pe numele soției și o locuință în Lăpușel, coproprietate cu rude. La categoria bunurilor de valoare sunt înscrise bijuterii, ceasuri și tablouri evaluate la 15.000 euro, iar conturile bancare în lei, euro și dolari însumau aproximativ 200.000 lei, la care se adaugă o poliță de investiții de 111.024 lei și un împrumut acordat unei persoane fizice de 50.000 lei. Veniturile sale pentru 2023 includ în jur de 198.000 lei din salariul de primar și 170.895 lei din dividende; soția a încasat în aceeași perioadă peste 170.000 lei. Băluță apare ca asociat 50% la AAB Spektra Dent SRL și vicepreședinte al PSD, iar activitățile universitare sau profesionale legate de medicina dentară sunt suspendate pe durata mandatului de primar.
Transferurile din 2023 arată că Băluță a donat soției sale un teren intravilan și o casă, fiecare evaluate la 161.206 euro, iar tot în 2023 a fost vândut un apartament către părinții săi pentru 174.305 lei. O investigație Public Record și Snoop.ro semnalează că părinții primarului au cumpărat, într-o singură zi, șapte apartamente și un penthouse cu locuri de parcare și boxe în complexul Grand Arena Residence, tranzacții estimate la circa 500.000 euro, imobile ridicate cu autorizații emise de instituția condusă de fiul lor. Ancheta ridică semne de întrebare privind proveniența sumelor, având în vedere că veniturile părinților, pensionari, par modeste pentru un astfel de volum de achiziții. La sfârșitul lui 2024 Băluță nu declară nicio locuință sau datorii bancare pe numele său.
Cătălin Drulă, 44 de ani, deputat USR și fost ministru al Transporturilor, are o structură financiară diferită: în declarația din decembrie 2024 apare o singură proprietate imobiliară, un teren intravilan de 1.490 mp în Mogoșoaia cumpărat în 2014, și un autoturism BMW din 2012. Unde se observă cele mai mari valori este în portofoliul financiar: un pachet de 80.781 de acțiuni la compania americană Zipline International Inc., evaluat la peste 2, 5 milioane de dolari, reprezintă componenta principală a averii sale declarate. Pe lângă aceasta, Drulă deține titluri de stat și fonduri de investiții în valoare cumulată de sute de mii de dolari, precum și acțiuni la companii românești din energie și utilități, bănci și chiar emitenți din transportul aerian, nume precum Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica, Banca Transilvania, BRD sau Lufthansa. Declarația nu indică datorii bancare semnificative, iar veniturile pentru 2023 provin în principal din indemnizația de deputat, peste 140.000 lei, plus dobânzi, dividende și câștiguri din tranzacții bursiere. La sfârșitul anului 2024 Drulă a împrumutat partidul USR cu 100.000 lei din resurse personale.
Ciprian Ciucu, 47 de ani, primarul Sectorului 6 la al doilea mandat și candidatul PNL, are un patrimoniu concentrat pe imobile și economii: teren agricol de 5.047 mp în Podu Dâmboviței, achiziționat în 2011 în coproprietate, un teren intravilan de 500 mp în Ordoreanu moștenit în 2018 și două apartamente în București, unul de 34 mp cumpărat în 2004 și unul de 61 mp achiziționat în 2010 în comun cu soția. Familia deține un autoturism Renault din 2023. Activele financiare însumează peste 50.000 lei și aproximativ 17.000 euro în conturi și depozite, plus două fonduri de investiții de circa 40.000 lei. Ciucu figurează cu un împrumut acordat partidului PNL în valoare de 278.696 lei și are un credit bancar contractat în 2010, scadent în 2040, de 46.303 euro; de asemenea a acordat împrumuturi către persoane fizice în valoare de peste 200.000 lei. Veniturile sale pentru 2023 includ 214.810 lei din salariul de primar și 2.880 euro din chirii, plus o indemnizație de 4.382 lei ca membru în Consiliul Național de Integritate. Soția sa a raportat 89.360 lei din activitate de management financiar. În declarația de interese apare o participație modestă la HF Advising SRL, evaluată la 450 lei, iar documentele nu arată beneficii directe din contracte cu statul pentru el sau familie.
Anca Alexandrescu, 53 de ani, candidată susținută de AUR prin Alianța Dreptate pentru România, are o carieră ca consilier și colaborator pentru lideri PSD precum Adrian Năstase, Victor Ponta, Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă, după care s-a orientat către consultanță și televiziune, revenind ca realizatoare. Datele publice despre patrimoniul ei sunt limitate; o analiză Bugetul.ro din martie estimează un venit mediu lunar actual de circa 5.738 lei provenind din colaborări cu Realitatea Media SA și agenția de publicitate Graffiti Red SRL, menționând un salariu brut de aproximativ 3.700 lei pentru emisiune și o remunerație raportată de 5.128 lei brut de la Graffiti Red. În perioada 2016–2017, potrivit aceleiași surse, veniturile ei erau mult mai mari, incluzând un contract cu KazMunaiGaz de aproximativ 10.000 euro pe lună și plăți din contracte cu Camera Deputaților, Fondul Român de Contragarantare, IOR SA și Romarm; în absența unei declarații recente de avere nu există însă date oficiale despre proprietăți sau active.
Gheorghe Nețoiu, 66 de ani, candidează ca independent. Om de afaceri cunoscut încă din anii 1990 pentru implicarea în fotbal ca patron la Rocar București și acționar la Universitatea Craiova și Dinamo, Nețoiu a avut probleme juridice în 2007 în dosarul transferurilor și a fost condamnat în 2014 la 3 ani și 4 luni de detenție pentru înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani, fiind eliberat condiționat în 2015 după mai puțin de doi ani executați. Lansarea candidaturii sale a avut loc la Portul Cultural Cetate, cu o petrecere unde au fost pregătite preparate la proțap și au participat invitați din mediul public. Pe plan economic, Nețoiu declară investiții semnificative: o fermă la Cetate, județul Dolj, cu investiții estimate la circa 6 milioane de euro și două apartamente în Dubai din care încasează chirii; unele surse din fotbal citate de Prosport estimează că ferma ar putea atinge o valoare de piață de până la 50 de milioane de euro când va funcționa la capacitate maximă. Din lipsa unei declarații oficiale recente, evaluarea averii sale rămâne în mare parte bazată pe declarațiile sale publice. Din punct de vedere politic, a trecut prin mai multe formațiuni, între care PSD, UNPR și PP-DD, iar în discurs folosește adesea experiența detenției ca element retoric, susținând recent că o parte a populației ar putea beneficia de o astfel de experiență.
Hotărârea Curții Constituționale din 29 mai 2025 a eliminat obligația publicării declarațiilor de avere și de interese pentru demnitari și candidați. Această modificare accentuează dificultatea comparării patrimoniilor într-o rundă de vot în care unii candidați, precum Daniel Băluță, Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu, Anca Alexandrescu și Gheorghe Nețoiu, au informații financiare făcute publice, iar alții nu. Rămâne la latitudinea alegătorilor să folosească datele disponibile despre venituri, tranzacții și legături instituționale când decid cine va conduce Bucureștiul până în 2028. Ce aspect financiar sau administrativ din profilurile candidaților ți se pare cel mai important la vot?
Fii primul care comentează