Când ploile cad torențial și rețelele învechite își arată neajunsurile, efectele se văd imediat la robinet. O avarie serioasă la barajul Paltinu a lăsat peste 100.000 de locuitori din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă, iar rezonanțele problemelor administrative și tehnice readuc în discuție ceea ce România a tot amânat în domeniul infrastructurii hidraulice, construită sau modernizată în mare parte în vechiul regim și subfinanțată după 1990. Situația este palpabilă și, totodată, un semnal că ploaia și tehnologia nu funcționează întotdeauna în armonie.
Criza a debutat pe 28 noiembrie 2025, când turbiditatea apei din baraj a crescut din cauza ploilor abundente și a unor lucrări de mentenanță în derulare, făcând imposibilă tratarea ei pentru consum. Cantitatea de nămol și particule din apă a depășit capacitatea stațiilor de filtrare, astfel că operatorii au fost nevoiți să oprească tratarea pentru siguranța populației.
Stațiile de tratare Voila și Ploiești, care alimentează mai multe localități din zonă, și-au suspendat activitatea, iar autoritățile au trecut imediat la măsuri de urgență. S-a asigurat apă îmbuteliată din rezervele statului, iar autospeciale cu apă, operate de pompieri și autorități locale, au început rotațiile prin cartierele afectate pentru a acoperi necesarul de bază. În astfel de situații se vede importanța coordonării între instituții, dar și limitele logistice atunci când cererea depășește oferta.
Impactul a depășit lipsa apei la robinet. Spitalul din Câmpina a suspendat internările neurgente din lipsa apei sterile, iar școlile din 13 localități au trecut temporar la predare online. Problemele au ajuns și în sectorul energetic: termocentrala Brazi, care asigură circa 10% din energia țării, a înregistrat opriri deoarece anumite etape de producție industrială necesită apă, iar absența acesteia a redus capacitatea de producție.
Guvernul a instituit stare de urgență pentru a accelera intervențiile și alocarea resurselor. Ministrul Mediului a cerut demisiile conducerilor autorităților de apă implicate, reproșând întârzieri în comunicare și absența măsurilor preventive. Specialiștii audiați public au arătat că erorile umane la operare și infrastructura învechită au fost cauzele principale ale crizei, o realitate cunoscută de cei care urmăresc managementul serviciilor publice din România.
Tehnicienii lucrează în prezent la reducerea turbidității și la remedierea echipamentelor afectate, iar oficialii estimează reluarea alimentării cu apă în jurul datei de 8 decembrie, în funcție de stabilizarea vremii și de eficientizarea proceselor de filtrare. Distribuția de urgență va continua până atunci pentru a satisface nevoile zilnice ale comunităților. Pe termen lung, rămâne clară necesitatea unor investiții substantiale în modernizarea rețelelor și în planuri de pregătire pentru astfel de incidente.
Barajul Paltinu a determinat oprirea stațiilor Voila și Ploiești și a declanșat măsuri de urgență încă din 28 noiembrie 2025. Cazul evidențiază vulnerabilități legate de infrastructură și proceduri de operare, iar efectele s-au resimțit până la termocentrala Brazi și în spitalele din zonă. Investițiile, reviziile periodice și comunicarea promptă între instituții sunt esențiale pentru a preveni repetarea unei asemenea situații. Ce crezi că ar trebui făcut mai întâi pentru a preveni o problemă similară în viitor?
Fii primul care comentează