Banca Transilvania: profit net de 2, 92 miliarde lei și avans al creditării sustenabile?

Banca Transilvania a încheiat primele nouă luni din 2025 cu rezultate financiare limpede evidențiate: profit net de 2, 92 miliarde lei (574 milioane euro) la 30 septembrie, reprezentând o creștere de 7, 9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Comunicatul din 10 noiembrie apare într-un context de modificări fiscale și economice care au modelat evoluția băncilor din România în ultimii ani.

De la începutul anului, BT a acordat companiilor credite în valoare de 16 miliarde lei (3, 15 miliarde euro) și populației 10, 5 miliarde lei (2, 07 miliarde euro). Din totalul împrumuturilor pentru persoane fizice, aproximativ 46% vizează achiziția de locuințe și alte finanțări imobiliare, iar 54% sunt credite de consum sau alte finanțări personale. Acest raport reflectă un mix tradițional între creditul ipotecar, mai „stabil”, și împrumuturile pentru nevoi curente, mai sensibile la ciclurile economice.

Raportul credite/garanții față de depozite la nivel de bancă a depășit 65%, în urcare cu 8 puncte procentuale față de decembrie 2024. La nivel consolidat, acest indicator a urcat cu 5 puncte până la 65, 9%. Rata creditelor neperformante, calculată conform definițiilor EBA, era 2, 56% la 30 septembrie 2025. Cheltuielile nete cu ajustările pentru depreciere, pierderi așteptate și provizioanele pentru alte riscuri și angajamente de credit s-au ridicat la 549, 1 milioane lei (108 milioane euro), ceea ce duce la un cost al riscului sub 1%, mai exact 0, 72%. Prin urmare, riscul rămâne controlat, dar nu lipsit.

Eficiența operațională a băncii s-a ameliorat, indicatorul poziționându-se la 44, 26%, valoare calculată inclusiv cu impactul anualizat al contribuțiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Fondul de Rezoluție și taxa pe cifra de afaceri. Solvabilitatea BT este de 20, 28%, incluzând în capital profitul net din primul semestru. Economiile clienților au atins 161, 5 miliarde lei (31, 8 miliarde euro), în creștere cu 7, 1% față de sfârșitul lui 2024 și cu 13, 1% față de septembrie 2024.

Venitul net din dobânzi a crescut cu 20, 2% în primele trei trimestre față de 2024, iar trimestrial, în T3 2025, s-a înregistrat o creștere de 4, 1%. Activitatea clienților s-a intensificat: numărul tranzacțiilor realizate prin canalele BT a urcat cu 18, 8% comparativ cu primele nouă luni din 2024, semn că digitalizarea și extinderea rețelei au efecte palpabile. Banca subliniază investițiile importante în tehnologie, rețea și echipă, elemente pe care le consideră fundamentale pentru etapele următoare de dezvoltare și pentru susținerea plafonului de peste 20 miliarde euro în credite nete.

La 30 septembrie 2025, activele totale ale băncii se situau la 213, 2 miliarde lei (42, 0 miliarde euro), în creștere cu 3% față de sfârșitul lui 2024 și cu 6, 7% față de aceeași dată a anului precedent. Creditele nete și creanțele din leasing au atins 104, 2 miliarde lei (20, 5 miliarde euro), în urcare cu 8, 1% față de decembrie 2024 și cu 10, 7% față de septembrie 2024. Pe plan consolidat, profitul net a fost de 3, 27 miliarde lei (643 milioane euro) în primele nouă luni.

CEO-ul Ömer Tetik a remarcat că, în pofida unui mediu economic provocator, banca este pregătită pentru noi etape de creștere, mizând pe infrastructură și pe excedentul de credite nete. Observația se încadrează într-un context mai larg: bănci din regiune se adaptează la schimbări de reglementare și la evoluții ale pieței care impun investiții constante în tehnologie și managementul riscului.

Banca Transilvania se situează, prin cifre precum 2, 92 miliarde lei profit net și 161, 5 miliarde lei depozite, într-un moment în care echilibrul între expansiune și prudență financiară este clar. Datele indică atât o creștere a activității de creditare, cât și o consolidare a depozitelor, factori care sprijină stabilitatea pe termen mediu. Majorarea veniturilor din dobânzi și a tranzacțiilor digitale confirmă orientarea către investiții în tehnologie și servicii.

Crezi că ritmul de creștere al creditării este sustenabil în actualul context fiscal și macroeconomic din România?

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*