Banca pentru Alimente Timișoara atrage atenția, cu ocazia Zilei Internaționale de Combatere a Risipei Alimentare, asupra consecințelor risipei și evidențiază modul în care alimentele recuperate oferă ajutor real pentru mii de persoane din vestul țării. De-a lungul istoriei, obiceiul de a împărți și reutiliza hrana a fost adânc înrădăcinat în comunități, iar astăzi funcționează și structuri organizate care transformă surplusul în sprijin concret; Banca pentru Alimente Timișoara este un exemplu actual și relevant.
Organizația face parte din Federația Băncilor pentru Alimente din România și colaborează cu producători, distribuitori și retaileri pentru a colecta produse aflate aproape de termenul de valabilitate, cu ambalaj ușor avariat sau în surplus. Aceste produse nu sunt aruncate; sunt redirecționate către ONG-uri și către persoane vulnerabile din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. De la înființare, în 2020, banca a salvat peste 2.500 de tone de alimente, echivalentul a circa 5 milioane de porții. Acest volum a susținut direct peste 90 de organizații socio-educative și a oferit sprijin indirect pentru mii de persoane în nevoie.
Președintele organizației, Hana Csaszar, subliniază că fiecare aliment salvat are o valoare: hrana care altfel ar ajunge pierdută devine o sursă de speranță pentru cei care nu au ce pune pe masă. Mesajul este simplu și pragmatic: mai puțină risipă înseamnă mai multă hrană pentru cei aflați în nevoie și o alocare mai eficientă a resurselor.
Parteneriatul cu mediul privat este esențial. Banca colaborează cu peste 30 de companii din sectorul agroalimentar, iar donațiile vin și cu avantaje fiscale, în conformitate cu Legea 217/2016. Astfel, pe lângă impactul social evident, există și beneficii economice pentru firmele care redirecționează surplusul, ceea ce face modelul sustenabil pe termen lung. Reprezentanții Băncii pentru Alimente arată că acest echilibru între sectorul privat, cel social și societatea civilă demonstrează că există soluții pragmatice pentru reducerea risipei alimentare.
Educația reprezintă un alt pilon esențial al activității. Banca organizează ateliere în școli, instituții publice și companii, precizând că peste 49% din risipa alimentară provine din gospodării. Participanții învață strategii simple: planificarea meselor, cumpărături responsabile și utilizarea creativă a resturilor. Atelierele, susținute local, au fost incluse în programele Săptămâna Verde și Școala Altfel, având ca scop formarea copiilor și profesorilor în privința valorii hranei. Mesajul este clar: schimbarea pornește din educație; dacă un copil înțelege cât efort stă în spatele fiecărui produs alimentar, este mai probabil să adopte obiceiuri responsabile ca adult.
Ce poate face fiecare dintre noi este simplu și practic: companiile pot redirecționa surplusul alimentar; familiile pot planifica mesele și valorifica resturile; școlile pot integra sustenabilitatea alimentară în activități; indivizii pot consuma mai conștient și pot respecta hrana și resursele. Sunt pași mici, dar concreți, care, adoptați la scară largă, reduc risipa și întăresc solidaritatea locală.
Banca pentru Alimente Timișoara a recuperat 2.500 de tone de alimente din 2020 și a sprijinit peste 90 de organizații, date care arată că un model organizat de colectare și redistribuire funcționează la nivel local. Măsura fiscală prevăzută de Legea 217/2016 încurajează implicarea companiilor, iar atelierele din școli contribuie la schimbarea mentalităților. Cum ar arăta comunitatea ta dacă anual s-ar salva și redirecționa mii de porții de hrană către cei care au nevoie?
Fii primul care comentează