Avrămuță, recunoscut de public ca „Stegarul dac”, e protagonista unei noi episoade care îmbină simbolistica istorică a Daciei cu tensiunile politice din București: a fost plasat sub control judiciar și i s-a interzis să participe la manifestații publice pe teritoriul României. Cazul se leagă de perioada petrecută recent în Penitenciarul Giurgiu, de episodul în care și-a tăiat brățara electronică folosită pentru arest la domiciliu în ziua alegerilor prezidențiale și de efectele acelor gesturi în spațiul public.
Bărbatul, care a stat aproape șase luni în arest preventiv, a fost eliberat din Giurgiu înainte de a i se aplica această măsură restrictivă. Controlul judiciar îi impune acum, pe lângă interdicția de a participa la proteste, obligativitatea purtării unei brățări electronice la picior, un dispozitiv menit să supravegheze respectarea obligațiilor stabilite de instanță. Tăierea acelei brățări, în ziua scrutinului, a fost motivul pentru care a ajuns inițial în arest preventiv. Măsurile de supraveghere electronică sunt folosite frecvent ca alternativă la detenție, însă stârnesc reacții atunci când sunt ocolite sau distruse.
Marți, în fața unei secții de poliție din Corbeanca, Avrămuță ar fi împins un jandarm care l-ar fi împiedicat să protesteze, fapt pentru care autoritățile pot deschide o anchetă penală pentru ultraj, adică pentru fapte contra ordinii publice și a celor care o apără. Imaginile care au circulat online surprind momentul în care jandarmii îl încătușează, iar cei din jur cer eliberarea lui. La un moment dat, mulțimea a început să strige „hoții, hoții”, ceea ce a tensionat suplimentar situația. Acțiunile s-au petrecut în contextul în care susținătorii suveraniștilor organizează săptămânal manifestații în fața secției unde trebuie să se prezinte și candidatul Călin Georgescu.
Călin Georgescu, candidat suveranist la alegerile anulate din 2024, așteaptă o decizie privind o posibilă prelungire cu 60 de zile a controlului judiciar. O astfel de măsură ar implica restricții suplimentare asupra activității sale publice și a participării la proteste, iar atât susținătorii, cât și criticii urmăresc evoluția procedurii. De asemenea, comportamentul lui Avrămuță nu este izolat: luni, el a urcat pe o macara în Sectorul 3, în zona Arenei Naționale, de unde a fluturat drapelul României, un gest cu încărcătură simbolică care atrage atenția publică și reacția forțelor de ordine.
Pe scurt, cazurile prezentate ating teme deja cunoscute: folosirea simbolurilor istorice în protestele contemporane, tensiunile dintre dreptul la manifestație și ordinea publică, și eficiența măsurilor de control judiciar față de arestul preventiv. Măsuri precum brățările electronice sunt menite să asigure respectarea obligațiilor, dar atunci când sunt îndepărtate sau contestate devin motive de escaladare a incidentelor publice. Situația rămâne una în care justiția, politica și spectacolul protestelor se intersectează constant.
Călin Georgescu are în față decizia privind prelungirea controlului judiciar cu 60 de zile. Astfel de măsuri pun în discuție câtă libertate de exprimare poate exista în spațiile publice și cum reacționează statul la acțiuni considerate perturbatoare. Credeți că astfel de restricții protejează ordinea publică sau limitează nejustificat dreptul la protest?
Fii primul care comentează