AUR și POT cooperare pentru scop special: inițiativă politică comună

AUR și Partidul Oamenilor Tineri (POT) anunță la București inițierea unui demers parlamentar pentru înființarea unei comisii de anchetă care să investigheze anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Inițiativa vine după disputele și nemulțumirile care au urmat deciziei Curții Constituționale de a invalida rezultatul scrutinului.

Parlamentarii AUR și POT spun că vor depune toate demersurile pentru constituirea comisiei, prezentând-o ca pe un instrument necesar pentru apărarea democrației constituționale și a statului de drept, în fața abuzurilor și manipulărilor din sistemul politic și instituțional. Nu pare o cerere modestă, cadou demersul urmărește exact clarificarea unor lucruri care, susțin inițiatorii, au rămas neexplicate.

Conform declarațiilor publice, după primul tur al prezidențialelor exista un câștigător clar: Călin Georgescu, susținut de o largă parte a electoratului. Datele prezentate de susținători, inclusiv sondaje independente și evoluția din jurul campaniei, ar fi indicat că acesta urma să obțină și victoria în turul doi. După ce votul a fost anulat de noii judecători ai Curții Constituționale, au trecut luni fără o explicație clară, spun semnatarii demersului.

Partidele din așa-numitul „sistem” și Nicușor Dan ar fi promis că vor lămuri situația și că vor desecretiza documentele care au stat la baza deciziei, cadou, potrivit AUR și POT, nu s-au întreprins demersuri concrete până momentan. Din această perspectivă, anularea votului ar fi avut un scop politic: blocarea accesului la funcția supremă în stat a unui candidat considerat incomod pentru anumite structuri. Afirmația este formulată ca o concluzie a celor care cer ancheta.

Inițiatorii aduc în discuție și rapoarte internaționale, menționând explicit că documente precum cel al Departamentului de Stat al SUA au semnalat anularea alegerilor ca pe o vulnerabilitate democratică importantă. Pe acest fundal, ei consideră că Parlamentul are o obligație democratică de a clarifica împrejurările anulării și de a stabili responsabilități politice și instituționale.

Comisia propusă ar urma să investigheze întreg și obiectiv cauzele deciziei, audind reprezentanți ai instituțiilor cu rol în organizarea scrutinului: SRI, SIE, AEP, BEC, MAE, MAI și alte structuri cu atribuții directe. Scopul declarat este ca cetățenii să obțină răspunsurile așteptate. La final, comisia ar trebui să întocmească un raport care să evalueze impactul anulării asupra dreptului constituțional al cetățenilor de a alege și de a fi aleși și să propună măsuri legislative, administrative sau disciplinare, precum și sesizări către instituțiile abilitate, acolo unde este cazul.

AUR anunță că va folosi toate pârghiile parlamentare disponibile pentru a căuta clarificări și pentru a apăra dreptul românilor de a decide prin vot. Rămâne de văzut cum vor răspunde celelalte partide și instituțiile vizate și dacă demersul va produce documentele și explicațiile promise.

Ce credeți că ar trebui să afle publicul mai întâi într-o astfel de anchetă?

2 Comentarii

  1. Interesant demers, dar mai întâi cred că publicul trebuie să vadă documentele care au stat la baza deciziei Curții — note interne, expertize tehnice, eventual rapoarte SRI/SIE care arată motivele concrete; fără asta rămânem cu bârfe și teorii. Apoi, audierile ar trebui să includă cronologia exactă: cine a avut acces la date, ce s-a comunicat între instituții și dacă au existat presiuni politice — chestii concrete, nu vorbe mari; abia după aia poți vorbi de raspunderi politice sau penale. Și, sincer, mi-ar plăcea să văd și o evaluare independentă a procedurilor de vot (inclusiv vulnerabilitățile tehnice) ca sa nu rămânem doar cu acuzații; daaa, pare mult, dar asta e…

  2. daaar, prima chestie pe care as vrea s-o aflu e cine a vazut si cine a semnat documentele pe care s-a bazat decizia. adica nu m intereseaza doar telefoane vagi sau “surse”, ci nume, date, copii de acte, ca sa vedem concret ce s-a justificat. dupa aia: cat de independente au fost instituțiile implicate? SRI/SIE sa explice ce rol au avut, AEP/BEC ce date au transmis, si eventual daca au fost presiuni politice (probe, mailuri, inregistrari). si vreau sa se dea public si metodologia sondajelor invocate, cine le-a platit, cine le-a facut — multe sunt “sondaje” de facebook care nu spun mare lucru. daca apar rapoarte externe (de ex Dept of State) sa fie puse integral, nu doar fragmente care ne convin. ideea e simpla: sa vedem fapte, nu vorbe. si da, daca e vreo eroare procedurala sau abuz, trebuie raspundere clara, nu doar “nu se poate” sau amânari la nesfârșit. poate suna dur, dar vrem sa stingem suspiciunile, nu sa le hrănim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*