Senatul se pregătește să discute luni o moțiune simplă care critică direcțiile Guvernului în domeniul educației, inițiativa fiind lansată de grupul AUR și semnată de 38 de senatori. Tema readuce în prim-plan probleme legate de finanțarea școlilor și statutul cadrelor didactice, subiecte recurente în spațiul public încă din anii ’90, când reformele post-comuniste încercau să regândească sistemul de învățământ. Astăzi dezbaterile sunt mai tensionate, iar disputa pornește din aceeași întrebare: cum investim efectiv în educație pentru a obține rezultate pe termen lung?
Moțiunea, inițiată de Petrișor Peiu, poartă titlul În loc de instrucţie şi excelenţă, umilinţă şi dresaj și este semnată de 28 de senatori AUR, 6 neafiliați și 4 membri ai grupului Pace-Întâi România. Documentul denunță măsuri descrise drept de austeritate aplicate sistemului educațional sub conducerea ministrului Daniel David, susținând că au fost adoptate fără consultare, prin asumarea răspunderii, având efect imediat asupra elevilor, părinților și profesorilor. Autorii vorbesc despre o criză serioasă în educație și califică Legea 141/2025, adoptată în acest fel, ca unul dintre cele mai dure atacuri asupra învățământului din ultimii ani.
Un element central al moțiunii este estimarea sindicatelor privind dispariția a peste 15.000 de posturi, în special prin neprelungirea contractelor pentru profesori suplinitori și pentru titularii cu normă redusă. Semnatarii susțin că este vorba despre o concediere mascată pentru zeci de mii de specialiști cu experiență și grade didactice. Ei atrag atenția că motivul invocat oficial, reducerea deficitului bugetar, aduce, potrivit Consiliului Fiscal, o economie marginală de 0, 02% din PIB, adică în jur de 378 de milioane de lei. Astfel, discuția se transformă din una tehnică despre cifre într-una despre priorități: câteva sute de milioane care, susțin inițiatorii, se plătesc cu prețul stabilității sistemului educațional.
Moțiunea semnalează și reducerea fondului pentru burse și dificultățile elevilor din mediul rural, obligați să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală, situație care, spun semnatarii, sporește riscul de abandon școlar. În opinia lor, aceste măsuri lovesc în primul rând copiii din zone vulnerabile și cadrele didactice deja afectate de lipsa resurselor și de incertitudinile contractuale.
Printre solicitările cuprinse în text se numără anularea măsurilor care vizează învățământul preuniversitar și superior, refacerea statutului respectabil al profesorilor, oprirea a ceea ce autorii numesc derapaje ideologice din curriculum și majorarea finanțării educației până la pragul minim de 6% din PIB. De asemenea, moțiunea cere un dialog real cu toate părțile implicate. Ca ultim punct, inițiatorii solicită demisia ministrului Daniel David, argumentând că un astfel de pas ar reprezenta un act de responsabilitate politică și un semn de respect pentru profesorii și elevii afectați.
Textul moțiunii pune accent și pe dimensiunea morală a situației: dacă nu se intervine acum, avertizează semnatarii, există riscul pierderii unei generații, iar parlamentarii sunt chemați să voteze nu pentru inițiatori, ci pentru copii. Urmează ca plenul Senatului să dezbată și să voteze moțiunea luni, iar rezultatul va atrage atenție publică, în special din partea celor implicați direct în școli.
Legea 141/2025 și suma de 378 de milioane de lei rămân argumente concrete în dezbaterea parlamentară. Miza nu este doar politică, ci are efecte asupra posturilor didactice, burselor elevilor și accesului la educație în mediul rural. Se conturează astfel o discuție despre priorități bugetare, despre modul în care sunt negociate schimbările în educație și despre responsabilitatea decidenților față de viitorul generațiilor. Cum ar putea arăta o soluție alternativă care să mențină echilibrul bugetar fără a reduce personalul și serviciile esențiale pentru elevi? Care e opinia dumneavoastră?
Pai da, tăiem profesori ca să salvăm PIB-ul, logic…