O veste despre tensiuni legate de migranți în România: cine, ce și unde se întâmplă
Pe străzile Bucureștiului și în orașe precum Baia Mare au apărut conflicte între localnici și lucrători străini după ce tema migranților a fost adusă des în spațiul public de lideri și partide politice. Cazuri de agresiuni verbale și fizice au fost semnalate recent: un curier străin care livra cu bicicleta a fost lovit în București și a fost insultat pentru că ar fi un „invadator”, iar într-o fabrică de mobilă din Baia Mare s-au bătut muncitori români și nepalezi.
De ce escaladează situația
Specialiștii în politică și în combaterea discriminării spun că subiectul migranților a devenit o temă de campanie pentru formațiuni cu discursuri extremiste. Mesajele anti-imigrație circulă intens pe rețelele sociale și în declarațiile publice ale unor politicieni, ceea ce alimentează frustrarea în rândul unor segmente ale societății. După anularea alegerilor prezidențiale, tensiunile politice au crescut, iar fenomenul s-a tradus și prin replici agresive la nivelul străzii și la locurile de muncă.
Ce spun politicienii
Unii lideri politici au făcut apeluri directe care încurajează respingerea muncitorilor străini. De exemplu, deputatul AUR Dan Tănasă a îndemnat oamenii să refuze comenzile care nu sunt livrate de români. Lideri ai aceleiași formațiuni au inițiat chiar sondaje sau au lansat afirmații despre expulzări ale unor grupuri de cetățeni străini. Alte voci din aceeași tabără vorbesc despre „înlocuirea” populației, exprimând temeri legate de mixarea culturilor. Aceste discursuri sunt preluate rapid în online și pot încuraja reacții violente sau discriminare.
De ce angajează firmele muncitori străini
Reprezentanți ai mediului de afaceri explică că importul de muncitori străini este, de multe ori, o răspuns la lipsa acută de forță de muncă din România. Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, spune că de circa 10 ani există deficit de muncitori, în special în construcții, iar în ultimii ani au intrat în țară zeci de mii de lucrători, majoritatea asiatici, pentru a acoperi golurile. Angajatorii suportă costuri suplimentare cu cazarea și deplasările acestor angajați, iar salariile sunt plătite în conformitate cu legislația românească, nu este adevărat că străinii ar primi mai mult decât românii, după cum a precizat aceeași reprezentantă.
Politizarea temei migranților
Analiști politici estimează că partidele extremiste folosesc intens tema migranților pentru a atrage susținători, imitând modele din alte țări unde migrația a devenit subiect de protest și campanie. Criticii observă o dublă abordare: naționaliștii români pot apărea foarte protectivi când e vorba de românii din diaspora, dar nu acordă aceeași atenție drepturilor imigranților aflați în România.
Reacția instituțiilor pentru combaterea discriminării
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării atrage atenția că, după anularea alegerilor din toamna trecută, fenomenul populist și extremist a luat amploare, iar mesajele care incită la ură sunt mult răspândite pe rețelele sociale. Monitorizarea acestor mesaje este dificilă pentru instituțiile statului, iar reprezentanții CNCD cer resurse mai mari pentru acțiuni de prevenire, control și campanii de conștientizare. Incitarea la ură trebuie tratată ca o agresiune împotriva demnității umane și să genereze reacții ferme din partea autorităților.
Când a început importul masiv de muncitori din Asia
Creșterea semnificativă a lucrătorilor străini în România a avut un vârf în 2022. Statisticile arată o creștere progresivă în ultimii ani: în 2018 erau aproximativ 8.000 de lucrători străini autorizați, cifra a crescut la 30.000 în 2019 și 2020, la 50.000 în 2021 și a ajuns la 100.000 în 2022. Ministerul Muncii a estimat că aceste cote au fost menținute pentru a suplini deficitul în sectoare precum construcții, transport, hoteluri și restaurante, panificație etc.
Ce rămâne de făcut
Pe termen scurt, limitarea discursului care instigă la ură și o monitorizare mai eficientă a mesajelor agresive din mediul online par esențiale pentru prevenirea incidentelor. În paralel, comunicarea clară despre motivele pentru care firmele angajează muncitori străini și despre tratamentul legal al acestora poate reduce neînțelegerile. Poate pare simplu spus, dar o combinație de legislație aplicată, resurse pentru instituții și campanii de informare ar putea detensiona situația, fără vreo rețetă miraculoasă, doar pași concreți.
Care crezi că ar fi cea mai utilă măsură pentru a reduce tensiunile generate de această temă?
da, chestia e simpla: politicienii arunca sare in rana ca sa prinda voturi, iar oamenii se aprind rapid. nu zic sa primim toti străinii cu covor rosu, dar nici sa-i facem pe drum ca pe dusmani. firmele cauta muncitori pt ca nu gasesti oameni la salariile astea, simplu. ar fi bine sa fie campanii scurte, la tv si radio, care sa explice clar: cine are drepturi, ce plateste angajatorul, cum se controleaza abuzurile. si mai multa munca la nivel local: primarii, sindicatele, politie, CNCD sa se coordoneze si sa reactioneze rapid la incidente. fara isterie pe net, plus instructiuni clare pt angajatori despre integrare si reguli de convietuire. cred ca si amenzi reale pt incitare la ura ar stopa din prostii, nu doar postari de vazut. oricum, se poate, dar trebuie lucrat presiune constanta, nu discursuri electorale.
Corectă monitorizare legală și campanii informative clare; resurse pentru CNCD și instruire anti-bias la angajatori, altfel incidentele continuă, nu?