Atac puternic asupra Kievului: mai mult de 800 de drone au lovit clădirea Guvernului, cu victime și pagube considerabile

Atacul amintește, de asemenea, de legăturile geopolitice: apelurile pentru sancțiuni mai dure, discuțiile despre livrări de echipamente defensive și angajamentele politice ale aliaților Ucrainei fac parte din același puzzle al unei crize greu de descompus. Rămân întrebări practice privind protecția clădirilor guvernamentale, evacuarea persoanelor vulnerabile și capacitatea serviciilor de urgență de a interveni rapid în zone grav afectate.
Clădirea afectată găzduiește birourile miniștrilor ucraineni, iar autoritățile au restricționat accesul în zonă pentru operațiuni de intervenție. Prim-ministrul Yulia Sviridenko a declarat că acoperișul și etajele superioare ale clădirii au fost avariate pentru prima dată de un atac inamic și a subliniat că pierderile umane nu pot fi recuperate, solicitând totodată întărirea sancțiunilor, în special asupra exporturilor energetice rusești. Oficialii locali au confirmat două decese și 15 răniți; printre victime se numără și un copil de un an, al cărui corp a fost scos din dărâmături, potrivit declarației lui Timur Tkachenko, șeful administrației orașului Kiev.
Este o dimineață în care atenția Europei a fost din nou îndreptată spre Kiev, unde un atac aerian de o amploare fără precedent de la începutul invaziei a lovit capitala Ucrainei. Rusia a lansat sute de drone și rachete asupra mai multor zone, inclusiv asupra clădirii Cabinetului de Miniștri, iar consecințele au fost tragice: cel puțin două persoane au murit, iar mai multe au fost rănite. Astfel de escaladări amintesc de atacurile din primii ani ai conflictului, dar și de noile forme ale războiului la distanță, când un număr mare de drone poate transforma rapid zone civile în ținte vulnerabile.
Reacțiile internaționale au continuat: ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a condamnat ferm atacul, calificându-l drept criminal și subliniind că astfel de acțiuni dezvăluie natura regimului rus care, în opinia sa, urmărește intimidarea Europei și distrugerea Ucrainei. Mesajele au avut un ton ferm, iar afirmațiile au vizat necesitatea unor măsuri concrete, nu doar a unor declarații. Pe plan practic, atacul a readus în discuție eficiența sistemelor de apărare aeriană, capacitatea de a intercepta valuri masive de drone și rachete și efectele asupra civililor și infrastructurii critice.
Daune au fost raportate și în cartiere rezidențiale: resturi ale unei drone au lovit un bloc de nouă etaje din districtul Sviatoshinskii și un bloc de patru etaje din districtul Darnitskii, a precizat primarul Vitalii Klitschko. Acest atac este al doilea de mare amploare asupra Kievului în două săptămâni, pe fondul unei erodări a speranțelor pentru negocieri de pace. În tot acest timp, liderii europeni au făcut presiuni asupra lui Vladimir Putin să ia măsuri pentru încetarea ostilităților, iar 26 de aliați ai Ucrainei au anunțat disponibilitatea de a trimite trupe ca forță de asigurare după încheierea luptelor. Președintele Volodimir Zelenski a spus că este dispus să se întâlnească cu Putin pentru negocieri și a cerut sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, inclusiv măsuri economice care să lovească puternic exporturile energetice.
Atacul asupra clădirii Cabinetului de Miniștri și cele peste 800 de drone lansate rămân repere ale zilei. Aceste cifre reflectă atât intensa mobilizare a atacatorului, cât și efortul defensiv al Ucrainei de a proteja populația și infrastructura. Rămâne de văzut ce măsuri concrete vor urma din partea comunității internaționale și cum vor evolua negocierile politice între marile puteri implicate. Ce măsuri practice ar putea schimba echilibrul pe teren: mai multe sisteme antiaeriene, sancțiuni economice vizibile sau un dialog politic susținut între lideri? Care crezi că ar fi prima măsură eficientă?
Oficialii ucraineni au comunicat că Rusia a folosit 805 drone și 13 rachete în atacul din acea zi, ceea ce purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Yuriy Ihnat, a catalogat drept cel mai mare atac cu drone de la începutul invaziei pe scară largă. Forțele ucrainene au anunțat că au doborât și neutralizat 747 dintre drone și patru rachete, dar resturile au căzut în opt locații, iar loviturile au fost înregistrate în 37 de zone ale țării. Jurnaliștii au observat un nor de fum ridicându-se de pe acoperișul clădirii guvernamentale din Kiev, semnalând o schimbare: până acum, centrul administrativ al capitalei fusese evitat relativ constant ca țintă directă.
Istoria recentă a conflictului arată alternanța între faze de confruntare deschisă și încercări de negociere, iar utilizarea unui număr mare de drone amplifică rapid daunele și incertitudinea. Din punct de vedere tehnic, un atac cu sute de aparate de mici dimensiuni, combinat cu rachete de diferite tipuri, solicită sisteme complexe de detectare și interceptare și pune presiune pe resursele defensive. Pentru civili, pericolul nu vine doar din lovitura directă, ci și din resturile proiectilelor doborâte, care pot cădea în zone locuite, exact cum s-a întâmplat în Kiev.