Știrea referitoare la atacul asupra site-urilor Serviciului General de Informații și Recunoaștere (SGRS) din Belgia reapare în atenție: cine, ce și unde, un grup de hackeri a vizat paginile serviciului de informații militare belgian, atacul având loc online și perturbând temporar accesul la site-ul instituției.
Atacurile cibernetice asupra entităților de stat nu sunt o noutate; epoca modernă e plină de cazuri în care războiul informațional a completat sau înlocuit confruntările clasice. Joi, în jurul orei 13:18, o formațiune ce se autointitulează NoName057 a anunțat pe canalul lor de Telegram că a declanșat un atac de tip DDoS asupra mai multor site-uri ale SGRS. Motivul invocat a fost o declarație recentă a ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, care într-un interviu pentru revista Humo afirmase că NATO ar distruge Moscova în cazul în care Rusia ar ataca Bruxellesul. Hackerii au transmis autorităților că astfel de afirmații nu sunt acceptabile, iar metoda aleasă a constat în supraîncărcarea serverelor cu cereri pentru a le face inaccesibile, adică tocmai esența unui atac DDoS, perturbare, nu sustragere de date.
În timpul atacului, site-ul principal al SGRS a devenit temporar inaccesibil, confirmând natura incidentului. Ministerul Apărării a precizat vineri că efectul asupra infrastructurii digitale a fost foarte restrâns și că nu există indicii ale unei intruziuni sau ale unor scurgeri de informații sensibile. Un purtător de cuvânt a explicat că site-ul a fost indisponibil doar pentru o perioadă scurtă și că acum funcționează din nou normal. În practică, operațiunea a creat disconfort, dar nu a penetrat: paginile au căzut, însă datele par să fi rămas neafectate.
Belgia nu e la primul astfel de episod. La finalul anului trecut, mai multe site-uri guvernamentale și de presă fuseseră deja vizate de același colectiv, iar în ultimele zile NoName057 și-a reluat campania de destabilizare digitală, lovind miercuri site-urile operatorilor de comunicații Proximus și Scarlet. Experții în securitate cibernetică atrag atenția: în contextul tensiunilor geopolitice crescute în Europa, astfel de operațiuni pot continua sau chiar se pot intensifica în perioada următoare. Avertismentul nu e o profeție catastrofică, ci o reamintire simplă: infrastructura digitală rămâne o vulnerabilitate, iar actorii cu resurse și motivație o pot exploata pentru a produce disconfort sau a transmite mesaje politice.
NoName057 a recurs la aceeași strategie ca în episoadele precedente: anunțuri publice pe canale deschise pentru a prefața atacurile și a-și justifica motivele politice. Această tactică oferă, pe de o parte, vizibilitate propagandistică pentru grupare, iar pe de altă parte obligă instituțiile să reacționeze rapid la perturbări care afectează percepția publică. Răspunsul oficial, bazat pe verificări rapide, a fost prezentarea situației ca fiind controlată și fără pierderi de informații.
Acțiunile recente ridică întrebări practice: pot autoritățile belgiene să oprească pe termen lung astfel de campanii, ce resurse sunt necesare pentru protejarea serviciilor esențiale și cum se coordonează aceste răspunsuri la nivel european? Situația subliniază necesitatea pregătirii cibernetice și a cooperării între state și operatorii de telecomunicații pentru a minimiza impactul. Exemplele recente, site-urile SGRS, Proximus, Scarlet, evidențiază vulnerabilități punctuale care cer soluții concrete: redundanță a serviciilor, sisteme de filtrare a traficului și protocoale clare de comunicare publică în timpul atacurilor.
Ministerul Apărării a menționat un impact foarte limitat și lipsa dovezilor de scurgeri, ceea ce rămâne esențial: diferența între o perturbare temporară și o compromitere reală a informațiilor sensibile. Pentru populație, diferența se traduce prin accesul la servicii și încrederea în instituții. Securitatea cibernetică nu mai e doar o chestiune tehnică; face parte din funcționarea cotidiană a statului.
NoName057, atacurile DDoS asupra SGRS, Proximus și Scarlet și reacțiile oficiale reflectă tensiunea actuală dintre discursul politic, reacțiile publice și instrumentele tehnologice folosite pentru a transmite mesaje sau a exercita presiune. Ce se va întâmpla depinde de măsurile tehnice și de coordonarea instituțională. Consolidarea capacităților defensive la nivel național și cooperarea transfrontalieră rămân pași practici și necesari.
SGRS a fost vizat și site-ul a fost temporar inaccesibil la ora 13:18, joi. E limpede că astfel de incidente accentuează nevoia unei protecții digitale sporite și a unei comunicări rapide din partea autorităților. Modul în care se vor apăra Belgia și partenerii săi în lunile următoare va depinde de investițiile în infrastructură și în practici operaționale concrete. Ce părere ai despre măsurile care ar trebui luate acum?
Fii primul care comentează