Primii pași către o soluție practică pentru câinii din adăposturi vin din București: Consiliul General a aprobat programul legal de plasament pentru câinii din adăposturi propus de Autoritatea pentru Supraveghere și Protecție a Animalelor (ASPA). Inițiativa reia în discuție modele aplicate de mult timp în alte țări și adaptează cadrul legislativ local pentru a introduce o variantă intermediară între viața în adăpost și adopția definitivă.
Programul, intitulat Foster for Adoption, schimbă regula în vigoare, care permitea până acum plecarea câinilor din adăposturi doar prin adopție definitivă. Practic, familiile vor putea primi temporar câini din adăposturile publice gestionate de ASPA pentru a-i îngriji, a-i socializa și a-i pregăti pentru o adopție pe termen lung. Nu este vorba despre o plasare informală la prieteni, ci despre contracte semnate cu autoritatea, care rămâne responsabilă pentru următoarele: animalele sunt microcipate, vaccinate, deparazitate și sterilizate; ASPA asigură hrană și, dacă este necesar, îngrijire veterinară. Toate acestea reduc riscul ca cineva să ia animalul acasă și apoi să nu se mai îngrijească de el.
Miza practică este evidentă: programe similare din țări dezvoltate au arătat că plasamentele temporare cresc rata de adopție, reduc supraaglomerarea din adăposturi și oferă câinilor timizi sau cu dificultăți de integrare șansa de a se obișnui cu viața într-o casă. În plus, acest tip de implicare civic-umană oferă familiilor mai mult timp pentru a lua o decizie responsabilă privind adopția definitivă, în loc să adopte impulsiv sau să renunțe din cauza neadaptării.
Pe pagina de Facebook, ASPA a subliniat beneficiile: reabilitare și integrare pentru câinii mai greu adoptabili, diminuarea numărului de animale din adăposturi, creșterea succesului adopțiilor și implicarea cetățenilor în responsabilizarea față de animale. Practic, sistemul funcționează ca o perioadă de probă organizată profesionist, cu garanții pentru animal și familie.
Acest pas legislativ al Bucureștiului merită analizat și în context: practici de tip foster sunt utilizate de ani buni în occident, unde ONG-urile și serviciile municipale colaborează strâns pentru a scoate animalele din medii suprasolicitate și a le oferi șanse mai bune. În România, trecerea de la modele informale la un cadru legal clar poate contribui la uniformizarea procedurilor, la responsabilizarea persoanelor implicate și la o monitorizare veterinară mai bună. Pentru cei care se gândesc la un companion necuvântător, aceasta reprezintă o opțiune mai sigură: poți testa conviețuirea înainte de a-ți asuma o decizie pe termen lung.
Faptul că ASPA va asigura microciparea și sterilizarea încă de la preluare este important: astfel se evită situațiile în care animalele revin frecvent în adăposturi, iar sănătatea lor este urmărită din start. Programul aduce și un element de transparență, prin contracte și responsabilități clar stabilite, ceea ce poate atrage mai mulți oameni către implicare organizată, nu doar gesturi izolate.
Foster for Adoption în București reprezintă un demers administrativ concret: program, contracte, vaccinuri, microcipuri, hrană și suport veterinar. Rămâne de urmărit cum va funcționa la scară mai largă și cum vor reacționa cetățenii, dar modelul urmează exemple deja testate în alte țări. Creșterea ratelor de adopție și reducerea aglomerării în adăposturi sunt obiective măsurabile, iar monitorizarea pe termen scurt va indica eficiența măsurii.
Programul aduce claritate pentru familii și animale, iar faptul că autoritatea publică acoperă costurile esențiale reduce barierele pentru cei care vor să ajute. Dacă totul decurge bine, schimbarea legislativă din București poate deveni precedent pentru alte orașe din țară. Considerați aceasta un experiment administrativ cu șanse reale de succes, nu doar o inițiativă simbolică. Ce părere ai despre ideea de a lua un câine în plasament temporar, înainte de a-l adopta definitiv?
Fii primul care comentează