Armand Goșu, istoric și profesor la Universitatea București, a discutat la Festivalul de Film și Istorii de la Râșnov despre ce s-ar putea întâmpla în Rusia în legătură cu războiul din Ucraina și dacă există riscul ca Vladimir Putin să fie înlăturat de propriul populație. Mesajul său a fost clar: o revoluție populară pentru a-l da jos pe Putin pare puțin probabilă, iar unul dintre motivele invocate este schimbarea socială produsă în ultimii trei ani.
Goșu explică că, de când a început invazia, în Rusia s-a creat o nouă clasă de mijloc. Nu este vorba despre oligarhi, ci despre oameni simpli care, înainte de război, erau șomeri sau aveau locuri de muncă prost plătite și fără pregătire profesională. Mulți dintre ei s-au înrolat voluntar sau au semnat contracte ca mercenari și au ajuns pe front, iar recompensele financiare au fost suficient de consistente încât să le schimbe viața materială. Potrivit profesorului, redistribuirea bogăției din ultimii trei ani a redus semnificativ indicele de sărăcie pentru aceste categorii sociale.
Pe scurt, argumentul este că nu toți rușii sunt nemulțumiți de decizia de a porni războiul: un număr important au avut de câștigat financiar și, prin urmare, nu au motivația să iasă în stradă. Goșu punctează și un mecanism regional: există competiție între regiuni pentru a atrage voluntari, iar sumele plătite celor care semnează contracte militare, de ordinul zecilor de mii de dolari, atrag oameni care înainte trăiau sub limita de subzistență.
Paradoxul pe care-l vede istoricul este următorul: dacă invazia s-ar încheia, tocmai acești oameni care au beneficiat material ar putea deveni nemulțumiți și ar provoca tulburări. Până atunci însă, ei tind să susțină status quo-ul pentru că le-a îmbunătățit condițiile materiale. Imaginea pe care o folosește Goșu, oameni care înainte își ocupau timpul la garaje și își potoleau supărarea cu alcool, ilustrează schimbarea socială, dar și motivele pentru care o mișcare populară anti-Putin pare puțin probabilă în prezent.
Declarațiile au fost făcute pe 20 august, în cadrul unei dezbateri la FFIR, și vin într-un context în care se discută de trei ani consecințele economice și sociale ale războiului. Ce părere ai despre ideea că schimbările economice pot schimba atitudinea populației față de un regim?
Interesant punct, si pare plauzibil — banii schimbă multe, inclusiv apatia în fața unui regim. Dacă oamenii ăștia au ieșit din sărăcie datorită contractelor militare, logic e că n-au chef să riște ce-au câștigat; dar atenție: dependența de salarii militare e fragilă, o criză economică sau o victorie/încetare a ostilităților poate întoarce rapid lucrurile. Eu zic că nu e vorba doar de bani: propaganda, controlul local și lipsa unei alternative credibile la putere contează la fel de mult — deci revoluție puţin probabilă acum, dar nu imposibilă pe termen mediu.
De ce mulți ruși par “fericiți” cu războiul — pentru că au primit bani, locuri, statut; cine s-ar răscula totuși? probabil cei care n-au câștigat sau cei afectați pe termen lung: familiile celor morți, tinerii urbanizați cu acces la info, elite regionale frustrate de redistribuție; în rest, prea multă represiune și beneficii ca să iasă acum.