Arelion face investiții substanțiale în fibră optică în Scandinavia pentru a conecta centrele de date hyperscale din Stockholm, Oslo și Copenhaga și pentru a deservi o piață regională de inteligență artificială în expansiune. Compania își extinde infrastructura utilizând ducturi deja existente, semnalând o strategie pe termen lung, începută cu 25 de ani în urmă, când rețeaua scandinavă a fost pregătită pentru cereri viitoare.
Rețeaua terestră a Arelion acoperă deja principalele rute nordice și oferă acces divers la 13 cabluri submarine care unesc Țările Nordice cu statele baltice. Proiectul anunțat va instala cabluri cu un număr mare de fibre în ducturile existente între Stockholm, Oslo și Copenhaga și va construi segmente last-mile pentru legătura cu centrele de date hyperscale. Folosirea ducturilor deja puse în operă reduce impactul asupra mediului comparativ cu săpăturile noi și grăbește livrarea capacității. Practic, firma valorifică investițiile făcute cu un sfert de secol în urmă, când Telia International Carrier, azi Arelion, a anticipat cererea și a instalat ducturi multiple pe rutele cheie.
Contextul regional justifică această decizie: Scandinavia atrage centre de date pentru că pune la dispoziție terenuri, surse de energie mai sustenabile și prețuri la energie mai stabile față de multe alte zone din Europa. Doar piața centrelor de date din Oslo are o capacitate instalată de 423 MW, iar analiștii estimează că anual capacitatea nordică va crește cu 280–580 MW. Piața de construcții pentru centre de date din regiune ar putea atinge 7, 38 miliarde dolari până în 2030, cu un ritm anual compus de creștere de aproximativ 23, 47%. Sectorul local al AI ar putea ajunge la 19, 90 miliarde dolari până în 2031, cu un CAGR estimat la 26, 24%. Arelion preconizează finalizarea acestei etape de upgrade până în 2026 și planifică investiții suplimentare în 2026 și 2027.
Pe lângă creșterea lățimii de bandă și redundanței, modernizarea oferă clienților Arelion un acces sporit la coloana sa vertebrală IP, situată la nivel global printre primele rețele, și la un portofoliu divers de servicii: IP Transit scalabil, Wavelengths, Dedicated Internet Access, Cloud Connect direct către mari furnizori cloud, Global Ethernet Virtual Circuit și servicii de atenuare DDoS. Aceste oferte sunt concepute pentru furnizori de servicii, proprietari de conținut și companii care au nevoie de tranzituri rapide și reziliente între continente, beneficiind deja de legături directe către Europa, America de Nord și alte regiuni.
Idea centrală este simplă: pe măsură ce cererea pentru centre de date și aplicații AI explodează, este necesar mai multă fibră, diversitate și rute sigure. Arelion profită de avantajul ducturilor construite în urmă cu 25 de ani pentru a introduce acum cabluri de mare densitate, reducând costurile și impactul asupra mediului. Directorul companiei a subliniat că planul este unul proactiv, nu reactiv, iar acest upgrade reprezintă doar primul pas dintr-o serie de investiții menite să crească capacitatea, scalabilitatea și diversitatea rețelei.
Proiectul reflectă câteva tendințe evidente: migrarea tot mai pronunțată a infrastructurii către regiuni cu energie mai stabilă și surse mai curate, necesitatea legăturilor cu latență redusă pentru aplicații AI și rolul strategic al rețelelor terestre care completează cablurile submarine. Conexiunile directe către mari platforme cloud precum Amazon Web Services, Microsoft Azure, Google Cloud, IBM Cloud și Oracle Cloud rămân esențiale pentru clienții care solicită latențe mici și rutare eficientă.
Arelion finalizează upgrade-ul principal până în 2026 și continuă investițiile în 2026–2027. Această separare între planificarea pe termen lung și reacția la cerere imediată arată cum se scalează infrastructura digitală modernă. Creșterea capacității în Stockholm, Oslo și Copenhaga înseamnă mai mult decât fibre suplimentare; înseamnă conectivitate transcontinentală, stabilitate comercială și o arhitectură tehnică care susține aplicații AI din ce în ce mai exigente. Care dintre orașele menționate crezi că va atrage primul cei mai mulți investitori în centre de date?
da, pare ok dar parca prea multă fibră la un loc; cine plătește totu’ ăsta? eu zic oslo, e aproape de servere mari si are energie mai ieftină, stiu eu, probabil.
oslo pare mai ok pt început, energia ieftina si terenuri; stockholm e prea scump deja, copenhaga e frumos dar prea mic marketul, dar cine stie, depinde de taxele locale și cine oferă subsizii, stiu nu e clar.
haha, ok, fibră între capitale… da’ cine plătește curentul aia?
uh, când citesc d-astea mă apucă melancolia… îmi amintesc cum orașele erau mai liniștite, mai puțin pline de servere și cabluri care toată ziua murmură. nu știu, pare că tot ce era „loc” se transformă încet în rânduri de rack-uri și lumină albastră. și e util, ok, dar parcă pierde ceva — aerul acela de cartier cu cafenele mici, povești la colț de stradă; acum vin camioanele, echipele, și-n loc de clădiri cu oameni rămân cutii reci. poate exagerez, dar mă doare puțin. cine știe, poate peste 10 ani o să-ți spui: „îți amintești când mai aveam timp să stăm pe bănci?” da, trist dar real.