Andrei Caramitru, economist și comentator public, a sugerat o măsură radicală pentru autorități în caz de greve în instituțiile publice: concedierea tuturor angajaților implicați și închiderea structurii care îi plătește, urmată de redeschiderea prin concurs. Declarația a fost făcută pe Facebook pe 7 septembrie 2025, cu o zi înainte de data anunțată pentru începerea anului școlar.
Ideea intervențiilor drastice în administrație nu e nouă: de la reformele din anii ’90 până la solicitările recente de profesionalizare a aparatului public, propunerea de reorganizare a instituțiilor prin concursuri periodice a reapărut frecvent. Caramitru a formulat pe înțeles aceeași abordare abruptă: dacă angajații unei instituții declanșează greva, soluția ar fi înlocuirea lor prin proceduri noi de selecție. Mesajul nu viza o categorie specifică de bugetari sau o grevă concretă, însă a fost publicat cu o zi înainte de începerea anului școlar 2025-2026, ceea ce i-a conferit o nuanță politică și practică imediată.
Contextul este sensibil. Liderii sindicali din Educație anunțaseră că 8 septembrie va fi o zi de protest, fără festivități de deschidere și fără ore în clase, decizii luate după negocieri îndelungate privind condițiile de muncă și salarizarea. Ministerul Educației, reprezentat de Daniel David, a răspuns public afirmând că anul școlar începe pe 8 septembrie și subliniind că fiica sa va merge la școală atunci, însoțind apelul către părinți să-și trimită copiii la cursuri. Astfel, pe de o parte se află apelul ministerului la normalitate, iar pe de altă parte presiunea sindicală care pune în discuție desfășurarea obișnuită a activității.
Propunerea lui Caramitru ridică numeroase întrebări practice și juridice. Închiderea unei instituții sau concedierea colectivă a bugetarilor ca urmare a unei greve implică proceduri stricte: dreptul la negociere colectivă, protecția angajaților, posibilitatea contestării în instanță și repercusiuni politice. În practică, măsurile de reorganizare trebuie susținute de legislație clară și de evaluări privind impactul asupra serviciilor publice, în acest caz, asupra educației copiilor. Ideea redeschiderii instituțiilor prin concursuri pune în discuție competența și transparența selecției personalului, dar și riscul perturbării activității administrative în perioade sensibile, precum începutul anului școlar.
Răspunsurile oficiale la astfel de propuneri sunt variate: unele pun accent pe fermitate în aplicarea legii și menținerea ordinii, altele promovează dialogul social și soluțiile negociate. Precedentele arată că măsurile unilaterale, în special în sectorul public, sunt adesea contestate și pot avea efecte de lungă durată asupra serviciilor oferite cetățenilor. În același timp, apelurile la profesionalizare prin concursuri sunt vechi și au sens acolo unde se urmăresc criterii clare de performanță și transparență.
Situația din jurul datei de 8 septembrie 2025 reflectă tensiunea dintre necesitatea funcționării instituțiilor publice, în special a școlilor, și dreptul angajaților la protest. Închiderea unei instituții care deservește elevi și părinți are consecințe imediate: festivități anulate, ore amânate, părinți indeciși. Atunci când se echilibrează respectul pentru lege și dialogul social, devine esențială claritatea procedurilor și predictibilitatea măsurilor, pentru a nu afecta pe cei pe care instituția ar trebui să îi deservească.
Daniel David a îndemnat la prezența în școli, mizând pe semnalul public transmis prin gestul fiicei sale și pe rolul instituției în asigurarea continuității educației. Caramitru, în schimb, a propus o soluție radicală, care stârnește dezbateri despre limitele măsurilor administrative în fața grevelor. Ambele poziții vor atrage, firesc, susținători și critici, în funcție de perspectivele pe termen scurt și lung privind gestionarea serviciilor publice.
Data de 8 septembrie 2025 rămâne astfel un test pentru modul în care autoritățile, sindicatele și societatea gestionează conflictul: fie prin compromis și organizare, fie prin măsuri ferme. Măsurile care afectează instituții publice cu impact direct asupra copiilor cer justificare legală clară și o analiză atentă a consecințelor administrative. Ce opțiune ți se pare mai realistă în gestionarea unei greve a bugetarilor: forțarea schimbării prin măsuri administrative sau intensificarea dialogului și a negocierilor?
Fii primul care comentează