Google este din nou în atenția autorităților europene, de data aceasta din cauza modului în care implementează reguli menite să oprească abuzurile legate de reputația site-urilor în rezultatele de căutare. Comisia Europeană a demarat o investigație sub incidența Digital Markets Act pentru a verifica dacă politica anti-spam a companiei penalizează în mod injust editorii de știri, iar Google a răspuns public printr-o postare semnată de Pandu Nayak, cercetător-șef în echipa de Search.
Originea problemei este practica denumită parasite SEO, când persoane sau firme plătesc pentru a publica conținut pe domenii bine clasate pentru a profita de semnalele de ranking ale acelor site-uri. Anul trecut Google a revizuit politica privind abuzul de reputație a site-urilor tocmai pentru a contracara astfel de tactici: exemplul clasic sunt recenziile despre credite rapide sau paginile cu cupoane postate pe site-uri care altfel au conținut editorial legitim. Miza este evidentă, dacă site-urile cu conținut slab sau înșelător urcă în rezultate pentru că plătesc, utilizatorii vor avea mai multă dificultate în a găsi informații de calitate. Ca răspuns la noile prevederi, Google a aplicat sancțiuni manuale unor publisheri mari, precum Forbes, The Wall Street Journal, Time și CNN, în noiembrie 2024.
Comisia Europeană a primit plângeri potrivit cărora aceste sancțiuni afectează modelul de venit al unor publicații care publică conținut sponsorizat sau materiale promoționale realizate de terți. Oficialii UE, inclusiv responsabila pentru concurență, și-au exprimat îngrijorarea că politicile Google ar putea să nu trateze editorii într-un mod echitabil, rezonabil și nediscriminatoriu în rezultatele de căutare. Accentul regulator este pus pe respectarea regulilor DMA, care interzic platformelor dominante să aplice măsuri discriminatorii, și prevede sancțiuni semnificative pentru nerespectare.
Google a formulat trei argumente principale. Primul: un tribunal german a respins o plângere similară, considerând politica anti-spam validă și aplicată în mod consecvent. Al doilea: compania susține că politica protejează utilizatorii de escrocherii și conținut de slabă calitate; dacă s-ar permite manipularea rezultatelor prin plata pentru poziționare, actorii necinstiți ar putea împinge în jos site-urile care nu recurg la astfel de practici. Al treilea: Google afirmă că și creatorii mai mici susțin aceste măsuri, deoarece ele „nivelază terenul” și împiedică site-urile care folosesc înșelăciuni să-i depășească pe cei care mizează pe calitate.
Pandu Nayak avertizează că prevederile DMA au făcut deja Search mai puțin util pentru afaceri și utilizatori europeni și că investigația actuală riscă să răsplătească actorii rău intenționați. Până în prezent, compania a aplicat exclusiv acțiuni manuale, fără măsuri algoritmice pentru abuzul de reputație; în mai 2024 Google a confirmat că revizuirile sunt realizate de evaluatorii umani. În ianuarie 2025, tema a fost inclusă în Search Quality Rater Guidelines, unde abuzul de reputație este definit ca publicarea de conținut pe un site mai degrabă pentru semnalele de ranking existente decât pentru valoarea editorială.
De ce este atât de important? Există o tensiune între apărarea calității rezultatelor de căutare și libertatea editorilor de a-și monetiza conținutul. Editorii afirmă că sponsorizările sau parteneriatele terțe, gestionate cu supraveghere editorială, reprezintă o sursă legitimă de venit într-un context în care presa se confruntă cu dificultăți financiare. Dacă politica Google prinde astfel de practici legitime în aceeași plasă cu schemele manipulative, restricțiile ar putea diminua opțiunile de monetizare ale publicațiilor. Pe de altă parte, dacă politica este suficient de precisă pentru a viza doar tacticile manipulative, atunci protejează experiența utilizatorilor.
În decembrie 2024 Google a clarificat că conținutul afiliat marcat corespunzător nu este vizat și că publisherii își pot solicita reconsiderarea prin Search Console pentru a elimina penalizările. Documentația actualizată explică că simpla prezență a conținutului creat de terți nu constituie automat o încălcare, decât dacă este publicată explicit pentru a exploata semnalele de ranking ale site-ului. Totuși, în comunitatea SEO persistă dezbaterea dacă sancțiunile ar trebui aplicate în funcție de aranjamentele comerciale sau de calitatea reală a conținutului.
Investigația Comisiei Europene sub DMA va colecta probe și va stabili care prevederi exacte sunt supuse examinării. Google va primi observații formale și va avea ocazia să răspundă. Procedura DMA este mai rapidă decât cazul antitrust tradițional, iar editorii pot depune plângeri formale cu date despre pierderi de trafic și impact financiar. Rezultatul ar putea impune modificări în modul în care Google aplică politicile anti-spam în Europa sau ar putea valida abordarea actuală a companiei.
Actualizarea din ianuarie 2025 a ghidurilor de calitate pentru evaluatori reprezintă un punct cheie în dezbatere. Aceasta influențează modul în care sunt definite și identificate abuzurile de reputație și are implicații directe asupra site-urilor afectate, precum Forbes, The Wall Street Journal și CNN. Urmările sunt importante pentru editori, platforme și pentru utilizatorii care se bazează pe rezultate relevante de căutare.
Google a începuse să aplice manual sancțiuni unor publicații mari în noiembrie 2024, ceea ce a generat reclamațiile editorilor și declanșarea investigației CE. Cum vor fi delimitate clar granițele dintre conținutul sponsorizat legitim și parasite SEO și cum va armoniza Europa regulile pentru platformele mari rămâne de văzut. Creșterea transparenței în deciziile de moderare și criteriile folosite pentru penalizări va fi, cel mai probabil, în centrul discuțiilor viitoare.
DMA, exemple concrete de site-uri penalizate (Forbes, The Wall Street Journal, Time, CNN) și repere calendaristice (noiembrie 2024 pentru sancțiuni, ianuarie 2025 pentru includerea în ghiduri) rămân elemente cheie pentru părțile implicate în construirea argumentelor. Investigația ar putea modifica nuanțele practice ale modului în care platformele de căutare echilibrează lupta împotriva spamului cu dreptul editorilor de a genera venituri.
Google a actualizat politica pentru a include clarificări privind conținutul afiliat marcat și mecanismul de reconsiderare prin Search Console. Aceste detalii pot fi decisive pentru publisherii care au primit sancțiuni, dar și pentru cei care planifică parteneriate comerciale. Voi urmări evoluția; deciziile viitoare vor modela modul în care accesăm informațiile online.
Care crezi că ar trebui să fie limita între protejarea calității rezultatelor de căutare și libertatea editorilor de a-și monetiza conținutul?
Fii primul care comentează