Alexandru Rogobete vorbește despre modificări în sistemul de sănătate din România, anunțate de la București și concepute pentru a muta accentul de la internarea pe termen lung spre servicii ambulatorii și spitalizare de zi. Din primele discuții cu premierul a rezultat clar că nu se vor reduce bugete, ci se urmărește o reorganizare internă menită să sporească eficiența, atât din punct de vedere medical, cât și financiar.
Reorientarea pacienților de la internarea prelungită către ambulatoriu nu este o noutate în contextul european: numeroase țări au investit în servicii de zi și clinici specializate pentru a tăia costuri și a îmbunătăți calitatea îngrijirii. Rogobete a explicat, la emisiunea România Politică de la Prima News, că, având în vedere nivelul finanțării sistemului românesc, nu este momentul pentru reduceri bugetare; în schimb, se poate lucra la eficientizarea cheltuielilor prin schimbări organizatorice și funcționale. Asta implică o atenție sporită la modul de furnizare a serviciilor, nu doar la suma alocată.
Un punct central al reformei propuse este schimbarea criteriilor de ocupare a posturilor de conducere din spitale și introducerea unor standarde clare de performanță pentru manageri. Această măsură, care a întâmpinat inițial rezistență, vizează evaluări diferențiate în funcție de tipul spitalului: criteriile nu vor fi identice pentru un spital universitar de urgență, un spital municipal sau o unitate cu altă structură. Scopul este ca evaluarea să țină cont de specificul fiecărei unități, nu să aplice un model unic pentru toate.
Pe lângă manageri, se va pune accent și pe evaluarea anuală a șefilor de secție. Ministrul a precizat că aceste evaluări vor combina criterii administrative, deoarece șeful de secție are și responsabilități manageriale, coordonează programe naționale, acțiuni prioritare sau proiecte, cu criterii medicale, care reflectă performanța echipei pe care o conduce. Ideea este să fie măsurate atât abilitățile de coordonare, cât și rezultatele clinice, pentru a genera o responsabilizare reală în rândul conducerii medicale.
Măsurile vor fi instituite prin ordine de ministru și se vor aplica tuturor spitalelor, indiferent de forma lor de subordonare. Asta înseamnă că, teoretic, reforma ar trebui să fie coerentă la nivel național, dar flexibilă în implementare, cu ajustări în funcție de tipul spitalului. În practică rămâne de urmărit modul în care aceste reguli vor fi transpuse și cât de repede se vor vedea efecte asupra funcționării curente a unităților sanitare.
Câteva nume și aspecte concrete rămân esențiale: ministrul Alexandru Rogobete, emisiunea România Politică de la Prima News unde a detaliat planurile, și direcția reformei, trecerea spre ambulatoriu și spitalizare de zi, plus evaluări anuale pentru șefii de secție și criterii diferențiate pentru manageri. Aceste măsuri vor fi oficializate prin ordine de ministru și se aplică tuturor spitalelor.
Modificarea structurii conducerii și impunerea unor criterii diferențiate pot influența atât modul de alocare a resurselor, cât și traiectoria profesională a medicilor-șefi. Dacă evaluările cu componentă administrativă și medicală vor conta pentru carieră, e probabil să vedem mai multă atenție acordată managementului spitalelor și proiectelor locale de sănătate. Teoretic, asta ar putea genera economii și servicii mai bine organizate, iar pacientul ar beneficia de acces mai rapid la consultații de specialitate și tratamente de zi, fără internări îndelungate.
Alexandru Rogobete a subliniat clar reorientarea către ambulatoriu și evaluarea anuală a șefilor de secție drept elemente cheie ale reformei. Ce părere ai despre propunerea de a acorda mai multă importanță serviciilor ambulatorii și evaluărilor periodice ale managerilor din spitale?
Fii primul care comentează