Știrea îl pune în prim-plan pe ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care, la finalul şedinţei de Guvern, vorbește despre riscul unei posibile suspendări a fondurilor europene pentru România, un subiect aflat în centrul discuţiilor cu Bruxellesul înaintea reuniunii ECOFIN din 10 octombrie. Nu e o temă nouă: de ani buni, finanţele publice ale României şi respectarea regulilor fiscale europene sunt monitorizate îndeaproape, iar negocierile cu instituţiile comunitare combină considerente tehnice, politice şi de imagine, la fel ca şi în prezent.
Nazare afirmă că adoptarea pachetului 1 de măsuri şi prevederile din pachetul 2 reduc probabilitatea declanşării clauzei de suspendare a fondurilor, dar nu o exclud în totalitate. Explicaţia ministrului porneşte de la ţintele bugetare: în bugetul pentru 2025 fusese stabilită o ţintă de deficit de 7%, pe când decizia Consiliului din iulie fixase 7, 7%. Astfel, scenariul iniţial luat în considerare varia între 7, 7% şi 8, 4%. După rectificare, Guvernul urmează să reia discuţiile cu Comisia Europeană pentru a clarifica aspectele rămase deschise înainte de reuniunea ECOFIN.
Ministrul a subliniat că, atunci când România ia măsuri, acestea sunt comunicate Comisiei şi pot constitui argumente în faţa Parlamentului European pentru a arăta că activarea clauzei nu este justificată. Nazare a spus că a pledat împotriva acestei activări la ultimul Consiliu şi a abordat problema şi la Consiliul informal de la Copenhaga. El consideră că s-au înregistrat progrese, dar a repetat că subiectul rămâne deschis şi în discuţie, mai ales în lumina scrisorii deja trimise Parlamentului European.
Pe de altă parte, ministrul a explicat raţiunea rectificării bugetare: s-au adăugat aproape 24, 5 miliarde lei la deficit pentru a acoperi cheltuieli în domeniul asistenţei sociale, sănătăţii, salariilor şi pensiilor. Această majorare a deficitului este prezentată ca fiind necesară pentru funcţionarea acestor sectoare, ceea ce explică parţial diferenţa dintre ţinta bugetară iniţială şi nivelul discutat cu instituţiile europene.
Problema suspendării fondurilor e complexă, pentru că nu depinde doar de cifre, ci şi de percepţii politice şi de calendarul deciziilor europene. ECOFIN din 10 octombrie rămâne un reper important: acolo se va vedea dacă argumentele şi măsurile României sunt suficiente pentru a evita o posibilă activare a clauzei. Până atunci, dialogul cu Comisia şi semnalările către Parlamentul European vor avea un rol esenţial.
Rectificarea, cifrele şi termenul de 10 octombrie sunt elemente clare care definesc miza discuţiilor. Cum ţi se pare strategia Guvernului de a folosi măsurile bugetare ca argument în negocierile cu instituţiile europene?
Fii primul care comentează