Economia României revine în atenția Bruxelles-ului: discuțiile privind bugetul public pentru 2026 vor începe la sfârșitul lunii noiembrie, după sesiunea EcoFin din 13 noiembrie, iar pe agenda miniștrilor se află atât revizuirea PNRR, cât și primul raport în cadrul Procedurii pentru Deficit Excesiv, a afirmat ministrul de finanțe Alexandru Nazare.
România a transmis raportul solicitat în cadrul Procedurii pentru Deficit Excesiv pe 15 octombrie, deși termenul inițial era 15 aprilie. În iunie, Consiliul Afaceri Economice și Financiare (EcoFin) constata lipsa raportării și propunea o traiectorie revizuită de consolidare pe șapte ani, ca răspuns la un deficit mai mare decât estimările pentru 2024 și la o deviere suplimentară în prima jumătate a lui 2025. Aceste proceduri fac parte din mecanismele Uniunii Europene menite să impună disciplina fiscală statelor membre, iar pentru România ele au însemnat reanalizări și solicitări de clarificare a măsurilor adoptate.
Nazare a explicat că dialogul privind bugetul pe 2026 nu a început oficial, dar se estimează că discuțiile vor porni spre finalul lunii noiembrie, după consultările cu ministerele de linie. Ținta de deficit pentru 2026 este de 6%, a confirmat el. EcoFin va examina pe 13 noiembrie pachetul inițial de măsuri bugetare adoptate în iulie, al doilea pachet aflat doar parțial în legislație și lipsit de câteva elemente esențiale, precum reforma administrației locale și legea privind pensiile magistraților, precum și toate celelalte măsuri implementate de guvern.
Nazare a exprimat un optimism precaut: agențiile de rating au ezitat să reducă calificativul suveran al României, iar el speră ca analiza EcoFin să producă un rezultat favorabil. Unul dintre riscurile importante până acum a fost suspendarea fondurilor europene; ministrul consideră că, după analiza din 13 noiembrie, pericolul suspendării finanțărilor europene pentru 2026 va deveni irelevant și, în cele din urmă, va fi eliminat. Este un subiect sensibil pentru orice guvern, deoarece fondurile europene influențează direct proiectele de infrastructură și investițiile publice.
Referitor la execuția bugetară din 2025, Nazare a menționat revizuirea bugetară recentă convenită cu Comisia Europeană și coordonată parțial și cu agențiile de rating. A recunoscut existența riscurilor de deviere fiscală anul acesta, peste noua țintă de deficit de 8, 4% din PIB, motiv pentru care executivul aplică măsuri de atenuare. A subliniat că o țintă de 8, 4% nu este neglijabilă, dar faptul că agențiile au considerat-o plauzibilă reprezintă un semnal de încredere. În esență, guvernul dorește să arate că planul este coerent și că există coordonare cu actorii financiari internaționali, ceea ce poate influența percepția piețelor.
Raportarea sub EDP și discuțiile de la EcoFin reflectă o realitate administrativă și politică: autoritățile trebuie să demonstreze că dispun de instrumentele și voința necesare pentru a corecta dezechilibrele bugetare, menținând totodată serviciile publice și investițiile. Exemple concrete din declarațiile ministrului includ termenele raportării (15 aprilie, 15 octombrie), data analizelor la EcoFin (13 noiembrie) și țintele de deficit (8, 4% pentru 2025 și 6% pentru 2026). Corelarea dintre Comisia Europeană, agențiile de rating și guvern indică un efort de armonizare a mesajului fiscal către piețe și parteneri.
13 noiembrie este data-cheie la care EcoFin va evalua atât măsurile deja adoptate, cât și lacunele legislative rămase, iar deciziile luate acolo pot influența accesul la fondurile europene pentru anul următor. Ce înseamnă asta pentru cetățeni: dacă evaluarea va fi favorabilă, există o probabilitate mai mare ca proiectele finanțate din UE să continue fără restricții; în caz contrar, pot apărea întârzieri sau condiții suplimentare, afectând investițiile locale.
EcoFin, PNRR, termenele din aprilie și octombrie, țintele de deficit indicate de Nazare și data de 13 noiembrie sunt repere clare care conturează calendarul deciziilor economice pentru România în lunile următoare. Urmările practice pot include ajustări bugetare adiționale, presiuni politice pentru reforme precum cea a administrației locale și o necesitate crescută de transparență în gestionarea cheltuielilor publice.
Alexandru Nazare a evidențiat și coordonarea cu agențiile de rating, ceea ce subliniază importanța percepției externe asupra stabilității fiscale a țării. Chiar dacă o țintă de deficit de 8, 4% pare ridicată, acceptarea ei ca plauzibilă de către agențiile de rating diminuează riscul unor reacții negative imediate pe piețele financiare. Rămâne însă esențial ca măsurile promise să fie implementate și să conducă la o traiectorie credibilă de consolidare.
13 noiembrie, EcoFin, PNRR și cifrele 8, 4% și 6% rămân punctele centrale ale acestei povești bugetare. Cum crezi că ar trebui să prioritizeze guvernul reformele pentru a păstra finanțarea europeană și stabilitatea fiscală?
Fii primul care comentează