După luni de negocieri și o atenție crescută la Bruxelles, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat joi la București că analiza din pachetul de toamnă al Comisiei Europene, parte a semestrului european, apreciază România ca fiind conformă, într-un mod pozitiv. Este un moment care conectează prezentul cu istoria recentă a relației țării cu instituțiile UE: după semne de avertizare din 2024 și proceduri declanșate pentru deficit sau neconformități, situația pare acum să se tempereze, cel puțin pe hârtie. Nazare a explicat că această evaluare marchează încheierea unui ciclu în care România fusese considerată neconformă, un proces început în jurul lui iunie 2024, când Consiliul a inițiat procedura pentru deficit excesiv. De atunci, guvernul a primit solicitări de rapoarte la începutul anului 2025, în ianuarie și aprilie, rapoarte pe care Comisia le-a așteptat fără a le primi, iar în decizia din iunie s-a ordonat, pentru prima dată în cazul unui stat membru, lansarea procedurii de suspendare a fondurilor europene pentru România. Ministrul a subliniat că decizia publicată în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană a înghețat acea procedură: practic, riscul de suspendare a plăților europene s-a redus și nu va mai urma calea forurilor unde fusese demarată, inclusiv în Parlamentul European, după cum a spus Nazare. Pentru publicul larg, aceasta înseamnă că proiectele care depind de cofinanțări sau de programe ale UE au scăpat, pentru moment, de pericolul unei blocări bruște; totuși, procesul rămâne unul tehnic, condiționat de respectarea unor indicatori și termene. Ministrul a mai anunțat că o evaluare a indicatorilor macroeconomici ai României va fi realizată primăvara viitoare, etapă care va reintegra țara în ciclul obişnuit de monitorizare europeană și va clarifica poziția fiscală și economică pe termen scurt. Pe scurt, nu a fost vorba doar de declarații optimiste, ci de proceduri formale care îmbină rapoarte, termene și decizii instituționale; pentru administrațiile locale și beneficiarii proiectelor de coeziune, aceste aspecte tehnice pot avea efecte concrete asupra bugetelor și calendarului investițiilor. Procedura de suspendare a fondurilor europene a fost înghețată. Acest episod ilustrează cât de strâns legate sunt deciziile naționale de mecanismele de control ale UE și cât de mult contează respectarea pașilor birocratici pentru fluxul banilor către proiecte concrete. Următoarea evaluare a indicatorilor macroeconomici, programată pentru primăvară, va reprezenta un reper important pentru clarificarea situației financiare a României și pentru siguranța accesului la fonduri. Ce efect credeți că va avea această înghețare temporară asupra proiectelor locale finanțate din fonduri europene?

Bine, dar atentie: multe proiecte au termene stranse si riscul e sa vina banii tarziu sau partial; noi ramanem cu treaba nerezolvata, enervant.