Pe 14 august, Ministerul Finanțelor din România a dat publicității un nou set de măsuri ce vizează atât administrația locală, cât și întreprinderile de stat, și, posibil, legea pensiilor speciale. Cel de-al doilea pachet de reforme este gândit pentru consolidarea bugetară. De asemenea, Ministerul Dezvoltării a adus în discuție capitolul dedicat administrației locale.
Aceste măsuri au fost anunțate anterior de către ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, într-o conferință de presă, dar documentul recent dezvăluit aduce câteva noutăți minore, în special referitoare la regimul freelancerilor și al celor care închiriază proprietăți, inclusiv pe platforma Airbnb. Pachetul va fi aprobat de Parlament prin aceeași procedură simplificată ca și în cazul primului pachet de reforme, ceea ce înseamnă că nu vor exista dezbateri în corpul legislativ, dar parlamentarilor le va fi data opțiunea de a depune o moțiune de cenzură împotriva executivului. O propunere destul de neobișnuită, dar poate chiar eficientă, dacă ne gândim că toate propunerile vin cu riscuri.
Unul dintre aspectele centrale ale acestui pachet se referă la impozitarea profitului celor mai mari companii multinaționale, similar cu ceea ce se întâmplă în Statele Unite prin taxa BEAT. România va aplica un impozit de 16% pe cheltuielile companiilor cu afiliați străini în patru domenii riscante: taxe de management, consultanță, dobânzi la împrumuturi și proprietate intelectuală, dar numai pentru cheltuieli ce depășesc 3% din deducerile totale.
În 2024, pentru aceste patru categorii, suma totală a cheltuielilor ar putea ajunge la 15 miliarde lei (aproximativ 3 miliarde euro). Astfel, impozitul de 16% va fi aplicat pe acea sumă, după scăderea celor 3% din deduceri.
Pachetul aduce și o taxă de logistică de 25 lei (aproximativ 5 euro) pentru pachetele cu o valoare sub 150 euro, care provin din afara Uniunii Europene. Aceasta măsură are rolul de a ținti pachetele în funcție de originea expeditorului, nu de firma ce vinde produsul, și își propune să împiedice platformele comerciale de a-și stabili centre de logistică în alte țări din UE.
Printre alte măsuri, putem menționa:
– Creșterea impozitului pe veniturile de pe piața de capital de la 3% la 4% pentru instrumentele deținute în portofoliu mai puțin de un an și de la 1% la 2% pentru cele deținute mai mult de un an.
– Creșterea contribuțiilor la sistemele de sănătate publică (CASS) pentru lucrătorii independenți. Se propune majorarea plafonului de calcul al CASS de la 60 la 90 de salarii minime brute pe țară.
– Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare va fi stabilit prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor calculate prin aplicarea unei norme de 30% pe venitul brut. Impozitul anual se va calcula aplicând o rată de 10% pe venitul net anual, taxă finală.
– Cei care închiriază pe Airbnb sau oferă cazare în locuința personală vor fi obligați să dețină case de marcat electronice și să emită chitanțe fiscale.
– Capitalul social minim pentru înființarea societăților cu răspundere limitată va crește la 8.000 lei (aproximativ 1.600 euro).
– Metoda de calcul al normei de venit pentru persoanele care obțin venituri din activități independente se va modifica, nefiind un cuantum fix, ci bazată pe salariul minim brut.
Este important de menționat că toate entitățile legale vor fi obligate să dețină un cont la o instituție de credit din România pe toată durata activității lor, iar noile prevederi vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026.
Ce părere aveți despre aceste măsuri? Credeți că vor aduce schimbări semnificative în economia românească?
Photo: Pixabay, Free to use under the Pixabay License.
Interesant pachet, dar parcă prea mult pus pe repede înainte — procedura simplificată fără dezbatere mă face suspicios, poate scapă chestii importante. Mi se pare rezonabilă ideea de a taxa cheltuielile cu afiliații (există și exemple externe, vezi BEAT în SUA), însă 16% pe tranzacții ce depășesc 3% din deduceri ar putea complica contabilitatea firmelor mici și crește migrarea unor activități în afara formalității, deci trebuie calibrat bine. Și taxa de logistică pentru pachete din afara UE pare ok ca principiu, dar cine controlează efectiv? lojistic e un coșmar, risc dublu pt consumator și comercianți mici.