Despre ce se discută și cine explică: Alexandru Chirilă, specialist în fiscalitate, a explicat publicului cum se reflectă în practică majorarea TVA pentru o familie obișnuită, iar explicațiile au fost oferite ca răspuns la întrebările adresate de Adrian Artene. Tema nu este una nouă; dezbaterile privind TVA reapar periodic în România, de la primele schimbări legislative până la recentele îngrijorări legate de prețurile de pe rafturi.
Creșterea TVA se resimte imediat în buzunar, dar nu întotdeauna în modul intuitiv. Chirilă pornește de la o regulă simplă: prețul afișat la raft include TVA. Astfel, la modificarea cotei TVA trebuie descompus prețul afișat pentru a determina cât reprezintă baza impozabilă și cât reprezintă taxă. Un exemplu concret ilustrează: dacă un produs costă 500 de lei la raft, împărțim cei 500 la 119% pentru a afla cât era prețul fără TVA când cota era 19%. Rezultatul arată că, la un TVA de 19%, prețul net era în jur de 420, 16 lei. Diferența dintre calcul și percepția obișnuită e esențială: majorarea TVA cu două puncte procentuale nu înseamnă adăugarea simplă a 2% peste cei 500 de lei afișați, ci se aplică peste baza netă, adică peste cei aproximativ 400 și ceva de lei care reprezintă efectiv prețul produsului fără TVA.
Chirilă subliniază că impactul unei majorări a TVA depinde mult de comportamentul comercianților. Unii comercianți absorb o parte din cost, alții îl transferă integral către consumator prin creșterea prețului final. Există deja situații în care vânzătorii au crescut prețurile la raft după schimbarea TVA, ceea ce arată că efectul nu este uniform: depinde de sector, de marjele aplicate și de strategia fiecărui comerciant.
Exemplele oferite de Artene arată mai clar cum se simte schimbarea în viața de zi cu zi: un coș de alimente care costa 600 de lei ar ajunge la 611 lei, o notă la restaurant de 200 de lei crește la 203 lei, o carte de 50 de lei poate ajunge aproape la 53 lei, iar un dispozitiv electronic de 2.000 de lei ar urca la aproximativ 2.033, 61 lei. Aceste variații par mici individual, dar se acumulează, mai ales pentru cumpărătorii care cheltuiesc frecvent pe bunuri de consum curent.
Este important de menționat că majorarea TVA afectează în primul rând coșul de consum, produsele alimentare de bază precum uleiul, zahărul, făina, astfel impactul cade greu pe familiile care dedică o parte semnificativă din venit pentru aceste cumpărături. În plus, modul în care comercianții reacționează poate diminua sau amplifica efectul: decizia le aparține și determină dacă povara taxei se transferă integral consumatorului sau este împărțită.
Dincolo de cifre, problema TVA-ului deschide discuții mai ample despre echitate fiscală, eficiența cheltuirii publice și mecanismele prin care guvernele sprijină segmentele vulnerabile ale populației în momentul introducerii sau ajustării taxelor. Astfel de modificări nu sunt doar operații tehnice; ele influențează comportamente de consum, planificarea bugetară la nivel de familie și chiar politica comercială a firmelor. O comunicare transparentă și informarea corectă a publicului sunt vitale pentru ca schimbările să aibă efecte previzibile și, pe cât posibil, echilibrate.
Cum crezi că ar trebui comercianții sau autoritățile să gestioneze comunicarea unei majorări de TVA ca să nu surprindă consumatorii?
ai grijă, scumpirile astea mă taie din pensie; mai puțin la medicamente, si la mâncare zici ca-s taxe peste taxe, ce sa zic, nu prea îmi place, pt nepoți e mai rău.
interesant explicat, chiar nu e chiar 2% peste tot. dar ce nu zicea prea clar e chestia cu marjele diferite: la produse cu adaos mic (ex lapte, paine in unele cazuri) vanzatorii nu prea au loc sa plateasca din buzunar, deci iese direct la raft. la electronice sau haine cu adaos mai mare, multi pot absorbi o parte ca sa nu piarda clienti. si atenție la promoții: uneori vad comercianții “tăind” cantitatea sau reducând calitatea produsului in loc să scadă prețul, deci efectiv tot tu pierzi. btw, pentru familii cu buget strâns contează foarte mult ponderea alimentelor in coș — daca dai 30-40% din venit pe mâncare, aia mică creștere se simte imediat. autoritățile ar trebui să anunțe din timp și să ofere exemple concrete pe categorii (cat crește o sacoșă de cumparaturi tipică, nu doar procente), plus măsuri temporare pt vulnerabili (vouchere, scutiri la alimente de bază etc). comunicarea ar trebui simplă, nu cu formulări birocratice; un calculator online unde bagi ce cumperi și vezi diferența ar fi super util, mai ales pt pensionari sau parinti tineri. nu zic ca e ușor, dar lipsa de transparență și update-uri din supermarket-uri doar încurcă lumea. daaa, și sa nu uit: multi comercianți joacă la prețuri, verificați etichetele când se schimbă TVA — apare uneori “preț nou” dar cantitatea e mai mică.
daaaa, iar noi pe salariu mic plătim tot, explică careva cum e corect? stiu calculele dar comerciantii tot scot profit, deci cine controlează? vezi să nu…