Bucureștiul revine în centrul atenției politice naționale: cine vrea alegeri, când ar putea avea loc și ce tensiuni reaprind în coaliție. De la luptele pentru Primăria Capitalei până la calculele politice din culisele guvernului, discuția despre data scrutinului a pus din nou partidele față în față.
Organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei a reaprins conflictele din coaliție. PNL și USR doresc să fixeze cât mai repede o dată pentru vot și iau chiar în considerare susținerea unui candidat comun, în timp ce social-democrații amenință cu părăsirea guvernului dacă se merge pe un astfel de scenariu. Ludovic Orban, recent numit consilier al președintelui pe probleme interne, afirmă că organizarea anul acesta pare puțin probabilă: există un termen minim de 45 de zile și, în practică, deciziile administrative și logistice complică organizarea unor alegeri în decembrie. Orban crede că un termen realist ar fi primăvara viitoare, indicând martie sau aprilie. Pe de altă parte, Cătălin Drulă, văzut de USR ca un posibil candidat pentru Primăria Capitalei, susține că alegerile pot fi convocate mai rapid, chiar în noiembrie. În spațiul public a circulat deja data de 23 noiembrie ca variantă luată în calcul în coaliție.
Miza discuției nu se reduce doar la calendar. Drulă acuză PSD că face manevre pentru a bloca luarea unei decizii, argumentând că pentru procedura alegerilor parțiale există termene accelerate: hotărârea de guvern ar trebui emisă cu 35 de zile înainte de ziua votului. Prin urmare, spune el, există timp chiar acum pentru a decide organizarea în noiembrie, iar amânarea ar constitui o manevră politică a PSD, pe care o cataloghează drept șantaj. Declarațiile sale, făcute în direct la Digi24, vin dintr-un registru care pune accent pe respectarea termenelor legale pentru alegerile parțiale.
Replica PSD nu a întârziat. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, l-a etichetat pe Drulă drept un cetățean disperat și a sugerat că disperarea are legătură cu accesul la candidatura pentru Primăria Capitalei. Zamfir îl invită pe Florin Bolojan să stabilească oricând data alegerilor și susține că PSD nu împiedică fixarea unei date, ba chiar îl îndeamnă pe Bolojan să o propună în prima ședință de guvern. În același timp, liderul social-democrat subliniază că PSD nu va accepta să fie tratat ca „ruda săracă”: partidul reivindică un rol politic clar în decizii și respinge ipoteza de a rămâne responsabil doar pentru menținerea stabilității guvernării, în timp ce partenerii ar obține avantaje electorale la Primăria Capitalei.
Tensiunile apar și în contextul negocierilor mai largi din coaliție, unde au fost discutate și alte subiecte sensibile, precum modificări ale hotărârilor guvernamentale și proiecte legislative care vizează administrația. Coaliția urmează să decidă oficial modul de organizare a alegerilor pentru București, dar până atunci circulă diverse scenarii, declarații și acuzații între partide. Fiecare parte își susține argumentele: unii mizând pe termenele legale și pe rapiditate, alții pe consecințele politice și pe echilibrul din cadrul coaliției.
Tema scoate la iveală câteva probleme structurale: ce înseamnă, în practică, organizarea unor alegeri parțiale într-un oraș mare; cum se negociază împărțirea puterii între partenerii de guvernare; și cât de mult contează calendarul în fața calculului politic. Exemplul Primăriei Capitalei arată că deciziile tehnice, precum emiterea unei hotărâri de guvern cu cel puțin 35 de zile înainte de vot, se intersectează cu jocurile politice din coaliție. Iar atunci când una dintre părți amenință cu părăsirea guvernării, miza devine nu doar locală, ci națională.
Cătălin Drulă a menționat expres noiembrie ca termen posibil, Ludovic Orban a indicat martie-aprilie anul viitor, iar o dată vehiculată în presă a fost 23 noiembrie. Daniel Zamfir a pus la îndoială motivațiile celor care cer urgentarea votului și a subliniat poziția PSD privind rolul politic în decizii. Aceste nume și date ajută să înțelegem ce se află în discuție: potențiali candidați, termene legale (45 de zile, respectiv 35 de zile în procedura parțială) și tensiuni de negociere între partide.
Când apar astfel de dispute, devine evident că alegerile locale importante nu sunt doar o chestiune administrativă, ci o piesă esențială în jocul politic. Negocierile privind data alegerilor dezvăluie cum prioritatea pentru un calendar rapid sau pentru protejarea intereselor politice poate modifica dinamica unei coaliții. Rămâne de văzut dacă partidele vor găsi o soluție care să respecte termenele și regulile jocului democratic, fără ca tensiunile interne să escaladeze până la ruperea guvernării.
23 noiembrie, martie sau aprilie sunt posibile termene; 35 și 45 de zile sunt reperele legale invocate. Dacă ai urmărit măcar puțin această dezbatere, care dintre argumentele părților ți se pare mai convingător, cel al rapidității și al respectării termenelor sau cel al negocierilor politice și al echilibrului în coaliție?
Fii primul care comentează