Relațiile dintre Kosovo și Statele Unite, care au început să prindă contur după intervenția NATO din 1999 și s-au întărit odată cu proclamarea independenței în 2008, revin într-un punct sensibil: premierul kosovar Albin Kurti a declarat că persoane din țări terțe, expulzate din SUA, au fost transferate în Kosovo ca urmare a unui acord semnat în iunie. El a afirmat, într-un interviu amplu acordat unui post local, că țara primește persoane pe care Statele Unite nu le mai doresc pe teritoriul lor și a spus că, dacă nu se înșală, unul sau doi dintre ei se află deja aici, fără a oferi detalii despre date, naționalități sau locațiile exacte. Acordul, aprobat de un guvern interimar în iunie, prevede 50 de persoane pentru un an și, potrivit declarațiilor oficiale de atunci, are ca scop facilitarea întoarcerii în siguranță în țările lor de origine.
Kosovo, una dintre cele mai sărace țări din Europa, promovează acest acord și ca un semn de recunoștință față de sprijinul american, pe care autoritățile l-au descris primăvara trecută ca fiind esențial pentru independența fostelor teritorii sârbe. În același timp, contextul intern al lui Kurti rămâne complicat: deși partidul său a obținut cele mai multe voturi la alegerile legislative din februarie, el nu a reușit să formeze un guvern și a acceptat organizarea unor noi alegeri pe 28 decembrie, conform relatărilor AFP preluate de news.ro. Tensiunile cu Washingtonul au crescut pe fondul măsurilor luate împotriva unor segmente ale minorității sârbe din Kosovo; americanii l-au acuzat recent că subminează stabilitatea prin blocarea participării unui partid sârb la scrutin, ceea ce a schimbat tonul tradițional de susținere al Statelor Unite.
Priștina păstrează un ton extrem de prietenos față de America la nivel simbolic: steaguri americane flutură în capitală, iar două dintre bulevardele mari poartă numele lui George W. Bush și Bill Clinton; în practică, influența americană se suprapune cu interesele economice și politice ale Occidentului. Înainte de acordul cu Washingtonul, autoritățile de la Priștina ratificaseră un alt înțeles util: un acord cu Copenhaga, în valoare de 200 de milioane de euro, care permite ca deținuți condamnați în Danemarca să execute pedepsele într-o închisoare kosovară. Mai larg, Balcanii sunt tot mai des luați în considerare de state occidentale pentru relocarea unor migranți ale căror cereri de azil au fost respinse; la nivelul Uniunii Europene, cele 27 de state au aprobat recent o înăsprire a politicii migratorii care deschide posibilitatea trimiterii unor migranți în centre situate în afara frontierelor UE, iar Albania găzduiește deja astfel de centre pentru persoane sosite în Italia, deși până acum au fost trimise doar câteva zeci din cauza unor hotărâri ale instanțelor italiene care au pus sub semnul întrebării legalitatea unor astfel de detenții.
Acordul din iunie pentru 50 de persoane a fost semnat pe un an. Tema centrală rămâne tensiunea dintre recunoștința simbolică față de Statele Unite și efectele practice asupra stabilității interne, mai ales în contextul alegerilor din 28 decembrie și al criticilor americane legate de minoritatea sârbă; pe de altă parte, externalizarea politicii migratorii europene plasează Balcanii într-o poziție tot mai delicată, între oportunități economice și riscuri juridice. Cum apreciați felul în care Kosovo face față acestei combinații de presiuni externe și tensiuni interne?
Fii primul care comentează