Anunţul Agenţiei Domeniilor Statului privind concesionarea a aproximativ 2.500 de hectare către tineri fermieri a readus în discuţie o veche problemă a agriculturii din România: cine deţine controlul asupra pământului după reformele funciare din anii 1990 şi cum s-au modificat redevenţele de la începutul anilor 2000 până în prezent. ADS a demarat în septembrie un program destinat tinerilor interesaţi de agricultură, scoţând la licitaţie suprafeţe din mai multe judeţe, rezervate fermierilor eligibili, iar iniţiativa a generat dezbateri atât în mediul rural, cât şi online.
Programul cuprinde, în total, circa 2.500 de hectare puse în concesiune, iar alocarea se face exclusiv prin licitaţii. Ultima rundă programată pentru această săptămână vizează 118, 28 hectare în comuna Ileana, judeţul Călăraşi, un teren care până acum era folosit de INCD A Fundulea. Pentru această parcelă ADS a stabilit o redevenţă minimă de 1.411 kg grâu pe an, însă sunt aşteptate oferte mai mari, în special din partea celor care au deja utilaje sau capital.
Pe 5 decembrie ADS a organizat o licitaţie pentru o parcelă de 13, 35 hectare din comuna Hănești, judeţul Botoşani, iar rezultatul a fost surprinzător: nivelul de pornire fusese fixat la 990 kg grâu/ha/an, dar adjudecarea a urcat până la 2.540 kg grâu/ha/an. Această valoare a stârnit pe reţelele sociale şi între fermieri comentarii privind cine dispune de resurse financiare şi tehnice pentru a oferi astfel de sume. Unii s-au întrebat retoric dacă nu cumva primarii, consilierii locali sau arendaşii echipaţi cu tractoare au fost cei care au câştigat parcela. Alţii au evidenţiat discrepanţele regionale: în Insula Mare a Brăilei redevenţele sunt mult mai mici, în jur de 600 kg/ha, iar pentru terenurile din categoria V, la Brăila, preţul de pornire a fost de 630 kg. Reacţiile au variat de la nemulţumire la explicaţii practice: unii au observat că cei care plătesc mult nu sunt neapărat fără griji, ci dispun de utilaje şi capital pe care vor să le valorifice, în timp ce fermierii mai mici, fără echipamente, nu pot concura.
Reacţiile publice au mers în paralel cu comunicările oficiale: la începutul lunii trecute ADS a anunţat că va actualiza redevenţele, readucând valorile istorice din anii 2000 la niveluri compatibile cu preţurile curente. Instituţia a precizat că, prin actualizarea contractelor, redevenţele pentru stat vor creşte semnificativ, ajungând în multe cazuri la valori duble sau chiar triple faţă de cele actuale. Această decizie urmăreşte atât recuperarea unei părţi din valoarea reală a terenurilor, cât şi crearea unui cadru mai clar pentru concesionare, dar ridică şi întrebări privind accesul efectiv al tinerilor fermieri la terenuri, mai ales în zone în care capitalul şi utilajele sunt concentrate în mâinile unor firme.
Redevenţa de 2.540 kg grâu/ha/an din Hănești readuce în prim-plan modul în care sunt evaluate şi tranzacţionate terenurile agricole. Majorarea redevenţelor semnalată de ADS poate aduce venituri suplimentare la buget, dar implică şi riscul excluderii operatorilor mai mici, inclusiv a tinerilor fără capital important; contrastul cu Insula Mare a Brăilei, unde nivelurile sunt mult mai scăzute, arată că piaţa este foarte fragmentată pe regiuni. Politicile publice care urmăresc simultan creşterea redevenţelor şi facilitarea accesului tinerilor la pământ vor trebui calibrate cu atenţie: măsuri de finanţare, programe pentru accesul la utilaje şi condiţii de eligibilitate pot face diferenţa. Ce soluţii vi se par cele mai potrivite pentru a împăca necesarul de venituri al statului cu nevoia tinerilor fermieri de a accesa terenuri?
si iar statul vinde, tineri fara bani, doar vorbe