La începutul lui decembrie 2025, fotbalul românesc se confrunta cu o cifră greu de ignorat: AFAN, sindicatul fotbaliștilor, gestionase până atunci 653 de litigii între jucători și cluburi din primele trei ligi, la nivel național. Nu este prima dată când disputele juridice ocupă spațiul public; de la dependența cluburilor de finanțările locale în anii ’90 până la profesionalizarea incompletă din ultimele decenii, conflictele legale au fost o constantă în fotbalul românesc, însă acum au atins un nivel record.
Cifra de 653 îl întrece pe precedentul vârf din 2023, când s-au înregistrat 651 de cazuri, iar circa 80% din conflictele dintre jucători și cluburi au avut ca reprezentant AFAN. Președintele AFAN, Emilian Hulubei, apreciază că situația este îngrijorătoare și avertizează că anul următor ar putea aduce mai multe dificultăți, din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvern asupra primăriilor, consiliilor locale și județene, instituții care continuă să fie printre principalii sponsori ai cluburilor, inclusiv în Superligă. Cu alte cuvinte, fondurile care susțin salariile și funcționarea provin frecvent din aceleași resurse publice care, în perioadele de restricții bugetare, pot reduce sau întârzia plățile; astfel, disputele financiare se transformă în dosare la comisii și în instanțe.
Pe lângă cele 653 de litigii între jucători și cluburi, există multe alte dispute: antrenori, oficiali, impresari sau conflicte între cluburi. La camerele naționale de soluționare a litigiilor din cadrul FRF, dosarul aflat pe ordinea de zi era 969/2025 la ședința din 27 noiembrie, iar la LPF, care se ocupă exclusiv de cazurile din Liga 1, erau 128 de dosare. În total, aceste cifre însumează 1.097 de dosare în prima jumătate a lunii decembrie, iar tendința indică posibilitatea unei creșteri până la sfârșitul anului. Pentru o comparație anuală: în 2019 au fost 360 de litigii, în 2020 aproximativ 300 (cu trei luni de pandemie), 2021 a urcat la 578, 2022 a scăzut la 474, 2023 a înregistrat 651, 2024 a avut 520, iar 2025 a atins 653 până în prezent.
Exemplul FCU Craiova ilustrează clar consecințele unei tăieri a finanțării: clubul a fost recent exclus din competiții din cauza datoriilor neachitate și a primit o depunctare-record de 106 puncte, iar dezafilierea rămâne un subiect în discuție fără o decizie finală. Patronul Adrian Mititelu ar fi decis să oprească antrenamentele, iar dacă jucătorii vor solicita să fie declarați liberi la CNSL, ei vor putea căuta noi angajamente. Este un tipar din ce în ce mai întâlnit: probleme financiare cauzate de combinarea unor sponsori publici slăbiți cu un management precar, urmate de procese și mutări pe piața transferurilor.
Cele 653 de litigii definesc 2025 ca un an în care instabilitatea financiară s-a reverberat direct în tribunale și în comisiile federale. Situația evidențiază dependența cluburilor de finanțări locale, vulnerabilitățile din managementul acestora și importanța sindicatelor precum AFAN în apărarea jucătorilor. Ce se va întâmpla mai departe depinde de deciziile politice privind finanțarea locală, de capacitatea cluburilor de a se adapta la condiții mai stricte și de eficiența mecanismelor de soluționare a disputelor. Cum crezi că ar trebui schimbată finanțarea cluburilor sau regulile pentru a reduce numărul acestor litigii?
Fii primul care comentează