La Chișinău, Î.S. Aeroportul Internațional a luat în administrare terminalul petrolier al Lukoil, iar aceasta a fost oficializată printr-un contract de comodat semnat la 12 noiembrie și transmis efectiv la 13 noiembrie. Istoric, infrastructura de combustibili a aeroporturilor a constituit întotdeauna un pilon esențial pentru siguranța zborurilor; în contextul tensiunilor geopolitice recente și al sancțiunilor aplicate companiilor petroliere ruse, această problemă capătă și mai multă relevanță pentru Republica Moldova.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că terminalul petrolier este un activ strategic al statului și că preluarea urmărește în principal garantarea continuă a alimentării cu kerosen pentru aviație. Grupul de lucru constituit împreună cu Î.S. Aeroportul Internațional Chișinău a elaborat un plan de management destinat să asigure menținerea fluxului de combustibil fără întreruperi. Conform ministrului, contractul de comodat reprezintă o soluție de urgență pentru stabilitatea aprovizionării, în special având în vedere riscul ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza sau opera terminalul.
Pe termen scurt, autoritățile au purtat negocieri și cu o companie din România pentru un potențial contract de livrare de combustibil către aeroport; exportul ar fi putut primi aprobarea chiar vineri, după cum s-a anunțat. În perioada imediat următoare, Aeroportul Internațional Chișinău va răspunde de operarea efectivă a terminalului, iar pașii ulteriori includ intenția ca AIC să achiziționeze activele și infrastructura aeroportuară deținute de Lukoil. Practic, mai întâi se preia administrarea pentru a evita discontinuitățile, apoi se negociază transferul definitiv al bunurilor, o abordare pragmatică care confirmă importanța critică a kerosenului pentru zboruri.
Referitor la rețeaua terestră de distribuție, Junghietu a menționat că Lukoil deține în jur de 100 de stații care furnizează produse petroliere pe piața locală. Totuși, piața petrolieră din Republica Moldova rămâne diversificată: există mai mulți operatori cu lanțuri logistice distincte, inclusiv transport rutier din România și importuri prin Portul Giurgiulești. Aceasta înseamnă că piața este, în prezent, aprovizionată cu combustibil și stocurile sunt stabile, ceea ce diminuează riscul unor penurii imediate.
Contextul mai amplu al cazului este dat de sancțiunile impuse de Statele Unite pe 22 octombrie împotriva companiilor petroliere ruse, între care Rosneft și Lukoil, măsuri aplicate în urma evaluării angajamentului Rusiei față de pacea în Ucraina. Potrivit Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), sancțiunile includ blocarea filialelor deținute în proporție de 50% sau mai mult ale acestor companii, pe baza decretului executiv EO 14024. Comunicatul american arată că noile sancțiuni urmăresc reducerea capacității sectorului energetic rus de a obține venituri care să susțină efortul militar și economia. Pe scurt, presiunea internațională asupra sectorului energetic rus are efecte directe și asupra furnizorilor de combustibil din diverse state, inclusiv asupra operațiunilor Lukoil în Moldova.
Preluarea terminalului de la Chișinău reflectă o manevră administrativă pragmatică într-un cadru geopolitic complex: se asigură funcționarea imediată a alimentării aviației, se caută surse alternative de combustibil pe termen scurt și se păstrează opțiunea cumpărării activelor pentru stabilitate pe termen mediu. Schimbările legislative și comerciale din sector, împreună cu sancțiunile, ilustrează cum deciziile internaționale pot genera ajustări rapide la nivel local. Situația trebuie urmărită în zilele următoare pentru a vedea dacă exportul din România primește aviz și cum vor fi concretizate achizițiile propuse de AIC.
Aeroportul Internațional Chișinău preia acum responsabilitatea operării terminalului petrolier Lukoil, iar planul rămâne ca AIC să achiziționeze ulterior activele Lukoil; negocierile cu un furnizor român pentru aprovizionare temporară sunt în desfășurare, iar pe piața internă stocurile de combustibil par stabile. Cum consideri că ar trebui gestionate astfel de active strategice în situații asemănătoare?
Fii primul care comentează