Când mergem pe trotuar, puțini dintre noi se gândesc la ceea ce pulsează sub sol: conducte care transportă gazul ce încălzește locuințele, alimentează afacerile și menține orașele funcționale. Un raport recent al Asociației Energia Inteligentă arată că această lipsă de atenție față de infrastructura subterană ne pune în mare dificultate: peste 100 de incidente legate de lucrări de excavație în 2024 au afectat rețelele de gaze din România, iar zone precum București-Ilfov, Sibiu și Bistrița se disting drept „puncte fierbinți” pe harta AEI.
Specialiștii avertizează că multe dintre aceste evenimente nu sunt accidente inevitabile, ci rezultatul lipsei de date exacte și al proastei coordonări între cei care sapă și operatorii rețelelor. Hărțile urbanistice sunt adesea învechite, semnalizările lipsesc, iar procedurile instituționale rămân, frecvent, doar formale. Efectele: conducte avariate din neatenție, întreruperi ale alimentării cu gaz, cheltuieli suplimentare pentru reparații și, în cazuri grave, pericole pentru siguranța publică. AEI sintetizează: trăim printre conducte, dar nu le observăm; ne bazăm pe rețele pe care nu le cunoaștem și astfel ne expunem la riscuri prevenibile.
Analiza AEI include o hartă a incidentelor tehnice din 2024, realizată pe baza datelor furnizate de operatorii de distribuție a gazelor naturale și a informațiilor publice din planurile urbanistice generale ale localităților. Harta ilustrează distribuția incidentelor și sprijină identificarea zonelor cele mai vulnerabile. Fiecare punct roșu indică un incident care fie a întrerupt alimentarea cu gaze, fie a creat o situație ce ar fi putut periclita siguranța publică. Conform asociației, este inadmisibil ca, în 2025, România să nu aibă un sistem public funcțional de informare privind infrastructura subterană critică.
Documentul AEI menționează printre consecințe întreruperi ale alimentării pentru gospodării, companii și instituții, riscul de incendiu sau explozie prin deteriorarea conductelor și cheltuieli neprevăzute pentru intervenții și reparații. Se subliniază, de asemenea, amenințările la integritatea rețelelor și la siguranța comunităților. Toate acestea pot fi diminuate considerabil printr-un pachet de măsuri tehnice și organizatorice: publicarea locațiilor conductelor, implementarea unei platforme GIS accesibile, obligații clare pentru cei care efectuează lucrări de excavație și mecanisme eficiente de comunicare între autorități, operatori și constructori.
Ca răspuns, AEI a lansat proiectul Stop Exploziilor! Aprindem conștiința, nu gazul!, în cadrul căruia a publicat Harta Națională a Incidentelor cu Gaze din 2024. Inițiativa urmărește creșterea gradului de conștientizare în rândul autorităților locale, dezvoltatorilor și cetățenilor, reducerea riscului de avarii și promovarea unei culturi preventive în infrastructura energetică. Asociația solicită transparență și acțiuni concrete din partea instituțiilor statului și îndeamnă publicul să susțină campania prin informare și responsabilitate la nivel local.
Harta AEI și proiectul asociat amintesc de practici utilizate în alte țări, unde platformele „Call Before You Dig” sau bazele GIS publice au diminuat semnificativ numărul incidentelor cu rețelele subterane. Aplicarea unor soluții similare în România ar însemna nu doar protejarea infrastructurii critice, ci și economii pentru bugetele locale, mai puține întreruperi pentru consumatori și riscuri reduse pentru viața oamenilor. Propunerea AEI nu este revoluționară, e, mai degrabă, un bun-simț digitalizat care lipsește: hărți actualizate, reguli clare pentru excavatori și proceduri obligatorii de notificare înainte de săpături.
Harta Națională a Incidentelor cu Gaze din 2024 oferă date și localizări concrete: peste 100 de incidente raportate, concentrarea problemelor în București-Ilfov, Sibiu și Bistrița și evidențierea faptului că multe dintre ele ar fi putut fi evitate dacă informațiile despre traseele conductelor ar fi fost disponibile la timp. Proiectul AEI pune presiune pe autorități să adopte un sistem național de tip „Sună înainte de a săpa!” și propune integrarea datelor despre rețele într-o platformă GIS publică, pentru a facilita coordonarea lucrărilor și a reduce riscurile.
AEI reamintește că responsabilitatea este comună: dezvoltatorii, autoritățile locale, operatorii și cetățenii au roluri bine definite. Publicarea amplasamentului conductelor nu este doar o chestiune tehnică, ci o politică publică esențială pentru siguranța comunităților. Dacă autoritățile răspund la apelul pentru transparență, următorii ani pot aduce reducerea incidentelor, protecția rețelelor și mai puține întreruperi pentru consumatori. Până atunci, inițiative precum Stop Exploziilor! pot servi ca semnal de alarmă și ca motor pentru schimbare.
Harta AEI din 2024 și inițiativa Stop Exploziilor! scot în evidență probleme practice: peste 100 de incidente, concentrarea în București-Ilfov, Sibiu și Bistrița și absența unui sistem național de informare. O soluție concretă ar fi implementarea unei platforme GIS publice și introducerea unei obligații de notificare prealabilă pentru lucrările de excavație, model deja adoptat în alte state. Creșterea transparenței și o coordonare mai bună între părți pot reduce costurile, proteja rețelele și apăra siguranța publică. Crezi că autoritățile vor implementa rapid astfel de măsuri sau va fi nevoie de mai multă presiune din partea societății civile?
Fii primul care comentează