Adriana Săftoiu la TVR și Robert Schwartz la Radio România: obiective pentru autonomia editorială

Schimbările de conducere din fruntea instituțiilor media publice au revenit în centrul atenției, readucând în discuție parcursul radioului și al televiziunii dinainte de 1989 până la provocările digitale ale prezentului. Pe 18 noiembrie 2025, Parlamentul României a aprobat noile echipe de conducere ale Televiziunii Române și ale Societății Române de Radiodifuziune, desemnând astfel persoane care vor administra instituțiile media publice în anii următori.

Într-o sesiune comună a celor două camere, Adriana Săftoiu a fost numită președinte‑director general al TVR, obținând un rezultat covârșitor: 230 de voturi pentru și un singur vot împotrivă. Propunerea a fost înaintată de noul Consiliu de Administrație, validat la rândul său în aceeași zi. Numirea ei intră în vigoare imediat după publicarea deciziei, demarând astfel faza practică a mandatului. În paralel, Robert Schwartz a preluat conducerea Radio România, fiind confirmat cu o majoritate solidă, după audierile din comisiile de specialitate. Candidații au fost propusi de consiliile lor de administrație și aprobați de plenul Parlamentului fără obstacole procedurale majore.

Aceste numiri survin într-un context în care discuțiile privind rolul media publice, independența editorială și influența politicului asupra instituțiilor de stat sunt vechi. Înainte de vot, au apărut critici politice legate de ritmul schimbărilor și de garanțiile autonomiei redacționale. Procedura parlamentară a decurs însă destul de lin, iar cele două instituții intră acum într-o perioadă de tranziție în care evaluarea structurilor existente și eventualele reorganizări vor figura pe agenda noilor echipe. Prioritățile enunțate la audieri au vizat transparența, integrarea tehnologiilor moderne și consolidarea misiunii publice, teme recurente în dezbaterile despre televiziunea și radioul publice.

Adriana Săftoiu ajunge la TVR cu o carieră care îmbină jurnalismul tradițional, comunicarea politică și activitatea parlamentară. Născută la 11 septembrie 1967 la Dej, a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română‑spaniolă, în 1993, a urmat studii postuniversitare în literatură comparată și jurnalism și a făcut cursuri de relații publice, inclusiv un program la Boston. A lucrat la agenția ROMPRES între 1993 și 1996 și la Mediafax între 1996 și 1998, după care a trecut în comunicare politică: purtător de cuvânt al guvernului în perioada 1998–2000, director de cabinet la Ministerul Transporturilor și responsabil al biroului de presă al Partidului Democrat. Aleasă deputat în decembrie 2004, a renunțat rapid la mandat pentru a prelua funcția de consilier prezidențial și purtător de cuvânt al președintelui Traian Băsescu, post ocupat între 2004 și 2007. A revenit în Parlament în 2008 ca deputat PNL de Prahova, a activat în comisia pentru educație, știință, tineret și sport și a deținut funcții de conducere în grupul parlamentar, retrăgându‑se din legislativ în 2012. În 2015 a publicat Cronică de Cotroceni, în care povestește experiențe din acea perioadă. Experiența sa extinsă în jurnalism, relații publice și politică îi conturează un profil complex, iar trecutul politic a generat deja îngrijorări critice legate de modul în care va garanta independența editorială.

Robert Schwartz preia conducerea Radioului Public cu o lungă experiență în presa internațională. Născut în 1956 la Sibiu, a studiat germanistica la Universitatea din București, pe care a absolvit cu media maximă, și a colaborat încă din perioada studenției cu redacțiile germane ale televiziunii și radioului. După 1990 a fost profesor și, în 1990, a devenit primul director ales al Liceului German din București după Revoluție. În 1991 s‑a stabilit în Germania și, din 1992, a început o carieră de peste 30 de ani la Deutsche Welle; a început ca redactor de știri, a ajuns redactor‑șef adjunct al Redacției Române și a condus redacția în limba română între 2000 și 2020. După 2020, a coordonat proiectul DW Sinti și romi în Europa până în 2023, când s‑a pensionat formal, dar continuă să activeze ca jurnalist independent. A primit în 2012 Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția la relațiile româno‑germane și în 2023 a fost ales președinte al Societății Germano‑Române din Berlin. Parcursul său profesional arată o legătură puternică cu presa europeană și o bună înțelegere a raporturilor internaționale în domeniul media.

Pe plan administrativ, problemele cu care se confruntă ambele instituții sunt bine cunoscute: reorganizarea internă, optimizarea costurilor, modernizarea tehnologică, adaptarea grilelor și a conținutului la obiceiurile de consum digital și sporirea relevanței pentru publicul contemporan. Noile mandate vor presupune evaluări ale structurilor, decizii privind posibile schimbări operaționale și punerea în practică a unor strategii care se vor reflecta treptat în programe și în comunicare. Audierile din comisiile de cultură au fost parte din procesul formal de numire, iar direcțiile prezentate acolo au subliniat transparența și integrarea tehnologiilor moderne ca priorități comune pentru ambele instituții.

18 noiembrie 2025 rămâne data la care au fost validate noile conduceri ale TVR și Radio România. Discuțiile despre independența editorială, restructurare și adaptarea la mediul digital rămân centrale, iar felul în care Adriana Săftoiu și Robert Schwartz vor gestiona relațiile instituționale și schimbările operaționale va modela percepția publică în anii următori. Sprijinul politic evident în cazul numirii la TVR semnalează susținere importantă, dar și nevoia de a demonstra practici tangibile care să întărească autonomia redacțională. Cum credeți că ar trebui să prioritizeze noile conduceri transparența și adaptarea digitală pentru a recâștiga sau păstra încrederea publicului?