Economistul Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, trage un semnal de alarmă: conform estimărilor pentru 2026, România ar urma să fie, singură în Uniunea Europeană, statul care înregistrează o scădere a veniturilor reale, de circa 0, 9%. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Digi 24. Istoric, economia românească a mai trecut prin perioade în care puterea de cumpărare a scăzut; amintirea crizei din 2009, declanșată de falimentul Lehman Brothers, rămâne un reper privind vulnerabilitatea la șocuri externe. Astăzi, la aceste riscuri se adaugă o inflație ridicată și un deficit bugetar care comprimă deciziile fiscale.
Studiile recente oferă perspective pesimiste: o mare firmă internațională de consultanță anticipează o reducere a veniturilor reale de 0, 7% pentru anul următor, în timp ce 2025 a înregistrat deja o contracție de 0, 9%. Practic, o inflație de aproximativ 10% combinată cu o creștere a salariilor nete de circa 4% înseamnă o pierdere reală de aproape 6 puncte procentuale a puterii de cumpărare pentru anul în curs. Astfel, deși salariile nominale cresc, avansul acestora nu ține pasul cu prețurile, rezultând în mai puțini bani disponibili pentru economii și consum real.
Pe plan fiscal, Codîrlașu avertizează asupra riscului unor majorări de taxe. Guvernul și-a propus pentru anul următor un deficit în jur de 6, 5% din PIB, însă acest nivel este considerat nesustenabil pe termen lung. Pentru a ajunge într-o zonă considerată sigură, deficitul ar trebui să scadă sub 3% din PIB; o țintă intermediară realistă ar fi de 4%, dar atingerea ei este estimată abia în 2028 sau 2029. Până atunci, un deficit ridicat expune economia la șocuri externe: dacă apare o problemă internă sau internațională serioasă, finanțarea acestui deficit poate deveni complicată, așa cum s-a văzut în 2009, când un șoc extern a afectat puternic economiile vulnerabile.
Întrebat dacă obiectivul Guvernului de 6, 5% este prea ambițios, specialistul a spus că, în condiții de disciplină fiscală și menținere a măsurilor deja adoptate, România ar putea coborî sub 7% anul viitor. Totuși, disciplina în gestionarea cheltuielilor este esențială, fiind una dintre greșelile recidivante din trecut. De asemenea, măsurile posibile includ majorări suplimentare de impozitare, eventual cu accent pe capital, iar surprize precum o creștere a TVA nu pot fi excluse. Toate acestea ar reduce capacitatea consumatorilor de a cheltui și de a economisi.
Codîrlașu susține că bugetul ar trebui elaborat prudent, cu scenarii de stres: ce se întâmplă dacă inflația rămâne la 6–7%? Ce se întâmplă dacă nu mai sosesc anumite ajutoare de la guvern? Ce efect ar avea o plafonare a prețurilor la gaze? Aceste teste sunt menite să evidențieze vulnerabilitățile și să ofere opțiuni de politică care să limiteze riscul unor decizii pripite în fața unor șocuri negative. În practică, planificarea trebuie să includă mai multe variante, nu doar presupuneri optimiste.
Propunerea Guvernului de 6, 5% din PIB pentru deficitul anului următor rămâne în centrul dezbaterii despre sustenabilitatea bugetară. Dacă această cifră nu este însoțită de disciplină în cheltuieli și de măsuri clare de ajustare, riscul unor majorări de taxe sau al unor corecții bruște rămâne ridicat. Creșterea salariilor nominale, inflația de două cifre și posibilele măsuri fiscale sunt elemente concrete care vor afecta viața de zi cu zi a românilor în 2026. Ce părere ai despre soluțiile propuse pentru reducerea deficitului și protejarea puterii de cumpărare?
Fii primul care comentează