Când politicienii se înfruntă pe tema cifrelor și a responsabilităților la București, nu doar audiențele urcă, urcă și dobânzile, afirmă fostul ministru PSD Adrian Cîciu, vizibil supărat pe liberalul Marcel Boloș. Într-o postare pe Facebook, Cîciu îl acuză pe Boloș de falsitate și lipsă de caracter și solicită clarificări privind modul în care deficitul bugetar a crescut în doar câteva săptămâni, pe parcursul mai multor acte normative asumate de Guvern.
Cîciu pornește de la documentele oficiale: bugetul inițial aprobat prevedea un deficit de 5% din PIB, stabilit prin Legea plafoanelor. Ulterior, prin Ordonanța de Urgență 113/2024, nivelul a fost ajustat la 6, 95% din PIB. Execuția pe 11 luni indica un deficit de 7, 12% din PIB, iar la începutul lunii decembrie Guvernul, prin OUG 138/2024, a stabilit un deficit asumat de 7, 9% pentru încheierea anului. Cîciu folosește aceste cifre pentru a contrazice susținerea că Boloș i-ar fi informat pe colegi, dar nu ar fi fost ascultat: conform lui, modificările au fost asumate și aprobate de executiv, cu premierul la conducere. Concluzia e clară: datele oficiale infirmă varianta care-l exoneră pe Boloș.
Urmează acuzația principală: dacă la 11 luni deficitul era 7, 12% iar Boloș propusese 7, 9% pentru închiderea anului, cum s-a ajuns, în doar o lună, la 8, 65% pe cash și 9, 3% pe ESA? Cîciu cere explicații precise despre motivele acestei majorări accelerate. Creșterea deficitului în interval atât de scurt ridică semne de întrebare privind execuția, eventualele cheltuieli neprevăzute sau calculele pur contabile care nu s-au potrivit cu realitatea cash. Fostul ministru subliniază sensibilitatea problemelor macroeconomice: declarațiile publice ale unui oficial pot influența piețele financiare și costul de finanțare, adică nivelul dobânzilor pe care le plătește statul pentru împrumuturi.
Tonul mesajului lui Cîciu include și reproșuri personale: îl etichetează pe Boloș drept mincinos și lipsit de caracter și ironizează, într-un pasaj, referirea colorată făcută de Boloș la președintele PSD Marcel Ciolacu. Comentariul conține și elemente de scurt-circuit retoric, sugerând că poate Boloș ar fi preferat să pună creșterea deficitului pe seama unei reacții a lui Ciolacu. Totuși, Boloș rămâne în centrul atenției nu doar pentru declarații, ci și pentru responsabilitatea managerială privind execuția bugetară în context guvernamental.
Cazul ridică mai multe puncte de interes: discrepanța între procentele din bugetul aprobat, din OUG-uri și din execuție; necesitatea clarității și transparenței în comunicarea oficială când datele macroeconomice pot influența piețele; și tensiunea politică care transformă dezbaterile tehnice despre deficit în atacuri personale. De asemenea, evidențiază cum instrumentele legislative, precum OUG-urile, pot modifica rapid parametrii fiscali asumați public, ceea ce impune explicații și justificări nu doar tehnice, ci și politice.
Un exemplu concret din text este cifra de 8, 65% pe cash și 9, 3% pe ESA, care arată distanța față de obiectivul inițial de 5% și ridică problema responsabilității în administrarea finanțelor publice. Din acest schimb de replici reiese că discuția fiscală nu rămâne doar la un nivel tehnic: devine subiect public și instrument politic, cu consecințe asupra costurilor, credibilității și deciziilor asumate. Ce ar trebui, în opinia ta, să urmeze ca pași pentru a lămuri aceste discrepanțe și a readuce încrederea în comunicarea financiară publică?
Deci, Boloș… explicații, nu povești; stai la treabă, frate.
ce mă deranjează e altceva stiu cifrele alea dar nu e doar vina unuia singur pare o mizerie de sistem unde se dau ordonanțe pe repede înainte si nimeni nu răspunde clar cine a tăiat, cine a aprobat, cine a estimat prost cashul deci daaa ar trebui o anchetă fiscală rapidă cu acces la toate documentele de execuție plățile efective si notele de fundamentare vezi să nu mai fie doar declarații politice pe fb ci date concrete și un raport transparent făcut de o echipă independentă gen audit extern sau curtea de conturi cu termene clare și sancțiuni pentru erori sau ascunderi până atunci o să tot auzim vina aruncată de la unul la altul și dobânzile o să ne mănânce bugetul serios, stai să vezi
Deci, dacă la 11 luni era 7,12% iar Boloș propune 7,9% pentru închidere, cum naiba s-a ajuns la 8,65% cash și 9,3% ESA într-o lună — ce cheltuieli neașteptate sau artificii contabile au folosit, cine semnează și de ce nu vedem sinteza tranzacțiilor reale?
ok, deci mie mi se pare destul de ciudat totul. adica, daca la 11 luni e 7,12% si tu zici 7,9% pt final, cum apare brusc 8,65 sau 9,3? ceva nu se leaga. poate s-au bagat plati restante, poate contabilitate cash vs ESA, dar macar sa zica clar ce plati au fost, cine a semnat si de ce nu s-a prevazut.
si da, comunicarea conteaza — o vorba aiurea poate sa ridice dobanzile si aia suntem noi care platim in final. dar nu ma intereseaza doar scandalul personal, vreau documente: ordine de plata, tranzactii extraordinare, rectificari, ce tip de cheltuieli s-au facut (investitii, subventii, rambursari TVA?) si calendarul lor.
ar trebui si o comisie independenta, poate parlamentara dar cu experti care sa explice pe limba oamenilor: ce inseamna cash vs ESA, ce factori au dus la salt, cine e responsabil managerial. si publicarea asta clară, nu comunicate vagi.
nu zic ca e conspiratie, dar nici nu e ok sa fim lasati cu ”s-a intamplat, gata”. vreau cifre, tabele, data și semnături. pana atunci pare doar o ceartă politica care costă toți banii. vezi să nu se transforme iar intr-un joc de ping-pong cu OUG-uri.
Da’ ce naiba… cum adica s-a dus deficitul de la 7,12 la 9,3 in o luna??? 🤨
Pai cine a semnat OUG-urile astea? cine a luat deciziile? nu-mi spune ca “nu m-au ascultat colegii” ca nu tine.
Bolos spune una, cifrele oficiale arata alta. e falsitate pe fata.
Explicatii clare. cash vs ESA, transele, cheltuieli neprevazute. documente. facturi. date reale. acum.
Ca altfel se pierde increderea, cresc dobanzile, platim tot noi. simplu.