Criza apei declanşată în jurul barajului Paltinu a lăsat fără apă potabilă zeci de mii de locuitori din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, iar consecinţele sunt vizibile în oraşe şi comune: unităţi de învăţământ închise, spitale cu activitate restrânsă şi coloane de cisterne care încearcă să compenseze carenţa provocată de o turbiditate extremă şi de lucrări la acumulare. Fenomenele hidrometeorologice recente şi intervenţiile la baraj au făcut ca apa să fie încărcată cu aluviuni, iar staţia de tratare Voila nu mai poate funcţiona în condiţii de siguranţă.
Administraţia Naţională Apele Române a explicat că, deşi nivelul în Paltinu a crescut, gradul de tulbure al apei este atât de ridicat încât tratarea devine ineficientă, iar centralele de la baraj au fost oprite temporar din cauza riscului de supraîncălzire. Tehnicienii estimează că repornirea procesului de potabilizare necesită cel puţin 72 de ore de la încetarea precipitaţiilor, interval necesar pentru readucerea parametrilor în limite acceptabile. Pe scurt, filtrele şi procesele de coagulare/floculare sunt copleşite de sedimente, iar o staţie de tratare are nevoie de timp pentru a-şi recăpăta capacitatea normală de lucru.
Impactul a lovit rapid comunităţile. Peste 107.000 de persoane din 13 localităţi prahovene şi dintr-una dâmboviţeană au rămas fără alimentare centralizată. În Câmpina au fost instalate containere şi cisterne cu apă potabilă, iar autorităţile locale au mărit numărul punctelor de distribuţie. Această situaţie a dus la suspendarea cursurilor preşcolare şi şcolare în mai multe unităţi şi a schimbat rutina zilnică: rafturi goale în magazine, cozi pentru câţiva litri de apă şi oameni care folosesc apa strânsă din jurul blocurilor pentru necesităţi nealimentare. Primarul din Câmpina a anunţat că elevii Şcolii de Agenţi de Poliţie Vasile Lascăr, aproximativ 1300 de cursanţi cazaţi în cămine, nu se vor întoarce la cursuri de marţi, iar Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova a decis cursuri online în perioada 2–5 decembrie 2025 pentru cele 13 localităţi afectate.
Serviciile medicale au fost şi ele lovite. Spitalul Municipal Câmpina a suspendat internările pentru că nu se pot steriliza instrumentele în condiţii sigure; pacienţii care necesită intervenţii urgente sunt transferaţi la unităţi din Ploieşti, iar spitalul gestionează cu greutate internările existente, sterilizând materiale în tranşe şi apelând la sprijinul unor clinici din alte localităţi.
Răspunsul instituţional a avut două direcţii: critici privind modul în care s-au desfăşurat lucrările la baraj şi măsuri urgente pentru alimentarea populaţiei. Ministerul Mediului a acuzat Apele Române de erori în analize şi de lipsă de profesionalism, iar prefecturile din Prahova şi Dâmboviţa au solicitat scoaterea apei din rezerva de stat. Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat distribuirea de apă din rezervele statului, iar prim‑ministrul Ilie Bolojan a anunţat trimiterea iniţială a peste 50.000 de litri de apă îmbuteliată şi suplimentarea cu încă 150.000 de litri în ziua următoare, cantităţile urmând a fi coordonate de prefecţi şi autorităţile locale. Prefectura Prahova a cerut 860.472 litri, calculat la 21 de litri pe persoană pe zi pentru cele 107.559 de persoane afectate pe o perioadă de patru zile, iar ISU Prahova a alocat autocisterne de 9000 de litri pentru a distribui apă menajeră în locaţiile stabilite, subliniind însă că apa menajeră nu este destinată consumului uman. Operatorii de apă au fost limitaţi: Exploatare Sistem Zonal Prahova a oprit tratarea apei în Staţia Voila în jurul orei 03:00 din cauza turbidităţii şi a pus temporar în funcţiune un fir alternativ cu apeduct clorinat la un debit redus, de maxim 50%, cu riscul de a nu putea menţine nici acest debit.
Pe plan administrativ au apărut dispute: prefectul judeţului Prahova a afirmat că Apele Române garantaseră în mod eronat că lucrările la Paltinu nu vor afecta alimentarea cu apă, iar ministrul Mediului a subliniat că evaluările au fost greşite şi că această criză putea fi evitată cu o coordonare mai bună. Autorităţile au cerut monitorizarea permanentă a turbidităţii şi declararea stării de urgenţă pentru a uşura intervenţiile şi alocarea resurselor.
Pe străzi se pot observa scene neplăcute: cozi, oameni obosiţi după drumuri la containere şi spaţii improvizate de aşteptare. Autorităţile încearcă să prioritizeze spitalele, azilurile şi centrele sociale, dar presiunea este mare, iar distribuirea eficientă a apei implică logistică, securitate şi comunicare clară cu populaţia. Nimeni nu va deveni expert în tratarea apei peste noapte, însă gestionarea unei astfel de crize cere cu siguranţă planuri de rezervă bine puse la punct.
Barajul Paltinu rămâne elementul central al crizei, iar cifra de 860.472 litri ilustrează dimensiunea intervenţiei logistice necesare. Tema principală care reiese este legătura dintre lucrările de întreţinere, variabilitatea hidrologică şi capacitatea instituţională de reacţie rapidă; exemple din text, precum decizia CNSU, mobilizarea ISU cu cisterne de 9000 de litri şi anunţul premierului Ilie Bolojan despre cele 200.000 de litri promise, ilustrează ce înseamnă coordonarea în situaţii de criză. Cum credeţi că ar trebui îmbunătăţită pregătirea pentru astfel de situaţii în judeţele afectate?
Fii primul care comentează