România a apărut pe harta restaurării marine: Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a încheiat amenajarea unor pajiști subacvatice cu iarba de mare și a demarat construirea de recife artificiale pe litoralul Mării Negre, în locuri precum Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Inițiativele reunesc tehnici tradiționale de refacere ecologică cu instrumente moderne de planificare și amintesc de proiectele altor state europene care refac habitatele costiere pentru a limita eroziunea și a susține biodiversitatea.
Efortul nu înseamnă doar plantarea vegetației subacvatice, ci o serie de intervenții bine planificate: s-au creat pajiști marine din Zostera noltii, cunoscută ca iarba de mare, iar recifele artificiale au fost realizate pentru a stimula dezvoltarea algelor brune Cystoseira barbata și a altor specii cu valoare comunitară. Proiectul marchează depășirea unui prag semnificativ, peste 10 hectare deja amenajate pentru iarba de mare, la care se adaugă aproape tot atâtea hectare pentru Cystoseira barbata, potrivit reprezentanților ABADL. Ca referință, aceste suprafețe sunt rezultatul unui mix de transplanturi și însămânțări controlate, nu doar aruncarea aleatorie a semințelor în mare.
Ca metodă de implementare s-au utilizat două tehnici: translocarea exemplarelor adulte din zone autorizate de împrumut și semănatul semințelor în arii pregătite, semi-controlate, unde condițiile de dezvoltare sunt mai bune. Până în prezent s-au transplantat peste 1.500 de mănunchi, adică mai mult de 80.000 de lăstari, iar suprafața totală amenajată pentru dezvoltare depășește 100.000 m². De asemenea, au fost plasate nouă recife artificiale în puncte cheie precum Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia, iar al zecelea recif urmează a fi finalizat în scurt timp în zona Mangalia.
Motivul alegerii Zostera noltii nu este doar de formă: această specie este frecvent denumită „plămânul mării” datorită rolului său în captarea carbonului, stabilizarea sedimentelor și susținerea vieții marine. În plus, refacerea acestor habitate contribuie la diminuarea eroziunii costiere, o problemă cu care țărmurile europene se confruntă de mult. Proiectul este finanțat de Programul Operațional Infrastructură Mare și urmează să primească fonduri adiționale prin Programul Dezvoltare Durabilă. Activitățile sunt în concordanță cu Pactul Verde European și Strategia UE pentru biodiversitate 2030, precum și cu directivele privind strategia pentru mediul marin.
Planurile pentru anii următori sunt ambițioase: până la finalizarea proiectului, în 2027, suprafețele amenajate ar urma să depășească 300.000 m² pentru iarba de mare și aproape 400.000 m² pentru Cystoseira barbata, iar numărul recifelor artificiale să crească la 13. Pe scurt, este vorba despre intervenții la scară largă, care combină protecția mediului cu necesitatea reală de apărare a liniei țărmului.
Inițiativa ilustrează cum investițiile publice, în acest caz prin POIM și Programul Dezvoltare Durabilă, pot susține refacerea ecosistemelor costiere și pot aduce România mai aproape de țintele europene pentru biodiversitate. Exemple concrete din text: Zostera noltii, Cystoseira barbata, peste 80.000 de lăstari transplantați, 9 recife create și suprafețe de peste 100.000 m² amenajate, proiect vizat până în 2027. Credeți că astfel de intervenții vor modifica pe termen lung aspectul și stabilitatea plajelor românești?
Credeți că transplantarea Zostera noltii și montarea recifelor artificiale, așa cum face ABADL (80.000+ lăstari, >100.000 m² și 9 recife deja), vor schimba stabilitatea și aspectul plajelor românești pe termen lung sau sunt doar soluții temporare care cer întreținere constantă și monitorizare științifică ca să nu eșueze?