Recent au apărut informații despre legătura dintre aditivii alimentari și creșterea incidenței astmului la copii, bazate pe cercetări din China ce combină analize metabolomice cu experimente pe modele animale. Istoric vorbind, studiile asupra alimentelor procesate au crescut pe măsură ce produsele ultraprocesate s-au răspândit; în prezent, oamenii de știință încearcă să conecteze modificările chimice la efectele asupra sistemului imunitar, în special la copii, care consumă mai mult aceste produse și sunt, din păcate, mai vulnerabili la efectele lor.
Lucrarea publicată în Frontiers in Immunology a utilizat metabolomica pentru a identifica semne în sângele copiilor care ar putea explica corelațiile dintre consumul de aditivi și frecvența astmului infantil. Analiza a vizat zece aditivi comuni, printre care ciclamat, acid benzoic, acid dehidroacetic, sucraloză și coloranți precum sunset yellow, și a comparat profilurile metabolice ale copiilor cu astm și ale celor fără diagnostic. Cercetătorii au urmărit nu doar prezența acestor compuși în ser, ci și influența lor asupra metaboliților implicați în reglarea imunitară.
S-a observat că acidul dehidroacetic, acidul benzoic și ciclamatul erau detectați cel mai frecvent în probele serice, primii doi având rate de detecție foarte înalte. Aspartamul și neotamul au fost aproape nedetectabile în ser, ceea ce poate reflecta absorbția limitată sau degradarea rapidă în intestin, nu neapărat absența din dietă. În grupul copiilor cu astm, concentrațiile medii de acid dehidroacetic și acid benzoic au fost semnificativ mai ridicate decât în grupul de control. Pe lângă prezența aditivilor, echipa a identificat metaboliți asociați astmului și a încercat să coreleze acești metaboliți cu posibile căi metabolice și imune afectate.
Experimentele complementare pe șoareci au arătat modificări metabolice specifice: de exemplu, administrarea zaharinei de sodiu a redus anumite metaboliți lipidici. Autorii sugerează că efectul aditivilor ar putea fi mediat prin perturbarea axei intestin-plămân: modificări ale permeabilității intestinale și ale microbiotei ar permite metabolitilor proinflamatori și celulelor imune să modifice echilibrul imun la nivel pulmonar, favorizând inflamația căilor respiratorii. Acest mecanism oferă o explicație prin care un compus introdus în dietă poate influența indirect răspunsul imun pulmonar.
Totuși, studiul prezintă limitări importante. Participanții au fost recrutați doar din Nanjing, China, ceea ce restrânge generalizarea rezultatelor la alte populații. Modelele statistice nu au controlat pentru factori precum fumatul parental sau indicele de masă corporală, ambele putând reprezenta factori de confundare. Mai mult, datele sunt în mare parte corelaționale: ele indică asocieri între aditivi, metaboliți și astm, dar nu demonstrează cauzalitatea directă. Autorii recomandă extinderea cercetărilor către populații mai diverse, includerea unui spectru mai larg de aditivi și studii mecanistice directe pentru a confirma efectele observate asupra sistemului imunitar.
Pe scurt, concluziile sugerează că anumite conservanți și îndulcitori pot deregla echilibrul metabolic dintre celulele prezentatoare de antigen și celulele T helper, contribuind astfel la inflamația căilor respiratorii prin perturbarea toleranței imune și a interacțiunilor intestin-plămân. Totuși, legătura de cauzalitate rămâne neclară și necesită investigații suplimentare.
Studiul punctează în mod specific acidul dehidroacetic, acidul benzoic și ciclamatul ca având concentrații mari în serul copiilor; cercetarea a fost realizată în Nanjing și publicată în Frontiers in Immunology, detalii care indică direcțiile principale pentru următoarele investigații: includerea de eșantioane geografic mai variate, controlul pentru factori precum fumatul parental și IMC, și validări mecanistice ce leagă direct aditivii de disfuncții imune. Ce părere ai despre ideea că aditivii de pe etichete ar putea avea efecte imune subtile, dar potențial semnificative, asupra copiilor?
Fii primul care comentează