Academia Română anunță laureații pentru creațiile din 2023 și pregătește o ceremonie în Aula Academiei, pe 10 decembrie 2025, de la ora 10:00, care va fi transmisă în direct pe YouTube. Instituția, cu o tradiție legată de dezvoltarea culturală și științifică a României încă din secolul al XIX‑lea, păstrează obiceiul de a recompensa lucrările remarcate în diverse domenii, de la literatură la arte plastice și științe exacte. Premiile acoperă cele 14 secții ale Academiei și vizează arii precum literatură și filologie, istorie, matematică, fizică, chimie, științe inginerești, științe geonomice, tehnologia informației, biologie, medicină, agronomie, silvicultură, științe economice și juridice, sociologie, psihologie, filosofie, teologie, arte plastice, teatru și muzică, reflectând atât diversitatea, cât și specializarea instituției.
Printre laureați apar nume din mediul artistic și din cercetare. La secțiunea creație muzicală, Premiul George Enescu a fost acordat lucrării Metamorfose after M.C. Escher, compusă de Vlad‑Mihai Hirlav‑Maistorovici. La muzicologie, Premiul Ciprian Porumbescu a revenit coordonatoarei Carmen‑Denisa Chelaru pentru studiile despre muzicianul Cristian Misievici, publicate în volumele Cristian Misievici. Un călător în Văile plângerii (vol. I) și Cristian Misievici. Cronicar muzical. Publicist (vol. II). În istoria artei, Premiul George Oprescu a fost acordat studiului Valentina Rusu Ciobanu: [Re]Descoperire, realizat de Constantin I. Ciobanu, Laura‑Codrina Ioniță, Rodica Ursachi și Mircea Ciobanu, cu editorul Victoria Nagy‑Vajda. Catalogul raisonné care completează volumul a fost alcătuit în cadrul proiectului cultural Valentina Rusu Ciobanu. [Re]Descoperire, inițiat de Asociația pentru cultură și arte Arbor din România în parteneriat cu Arbor Institute for Culture din Republica Moldova; documentarea a implicat cercetare în arhive, identificarea tuturor lucrărilor de pictură, inclusiv cele din muzee externe și colecții private, și o colaborare interdisciplinară între specialiști de pe ambele maluri ale Prutului, ceea ce explică etapele îndelungate ale unei astfel de reconstrucții artistice. La arte plastice, Premiul Ion Andreescu a fost acordat sculptorului Gheorghe‑Alexandru Zaharia pentru lucrarea Fenomenul HĂRMAN, o propunere vizuală care a impresionat juriul.
Secțiunea etnografie și folclor a remarcat volumul Știință și simbol în Ceramica de Horezu. Element de patrimoniu UNESCO, semnat de Corina‑Mirela Mihăescu, iar la creație arhitectonică Premiul Duiliu Marcu a revenit clădirii British International School din Timișoara, sediul Liceului Ana Sandor, inaugurat în 2023, proiect semnat de arhitecții Vlad‑Alexandru Gaivoronschi și Simina‑Silvia Cuc. Artele spectacolului au evidențiat interpretarea Dorinei Lazăr în rolul scriitoarei Ula Richter din spectacolul Neliniște de Ivan Vîrîpaev, în regia lui Bobi Pricop, iar aceste selecții ilustrează legătura dintre creația teatrală și direcțiile regizorale contemporane. Academia va conferi și două diplome Meritul Academic, acordate Societății de Științe Matematice din România la 115 ani de existență și Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția la 95 de ani de activitate. Distincțiile culturale includ Muzeul Ouălor Lucia Condrea din Moldovița pentru conservarea tradițiilor, Eugenia Vodă pentru promovarea culturii prin emisiunea Profesioniştii timp de 25 de ani, Radio România Actualităţi pentru reflectarea constantă a evenimentelor Academiei Române și a întâlnirilor cu personalități culturale, și fotograful Florin Andreescu pentru portretele dedicate valorilor culturale, istorice și naturale ale României. Lista completă a premiilor este disponibilă pe site‑ul Academiei Române pentru cei interesați de detalii punctuale.
Ceremonia din 10 decembrie 2025 va fi difuzată pe YouTube. Premiile rememorează atât nume precum Valentina Rusu Ciobanu și Gheorghe‑Alexandru Zaharia, cât și instituții precum Societatea de Științe Matematice din România și Radio România Actualităţi, subliniind legătura dintre documentare, patrimoniu și vizibilitate publică. Sprijinul acordat catalogului raisonné și colaborarea transfrontalieră între România și Republica Moldova ilustrează modul în care istoria artei se reconstruiește prin cercetare și acces la arhive. Care dintre lucrările sau inițiativele menționate te-ar determina să urmărești ceremonia pe YouTube?
Fii primul care comentează