Companiile care experimentează inteligența artificială generativă se confruntă mai frecvent decât anticipau cu dificultăți practice precum antrenarea modelelor, integrarea în fluxurile de lucru și guvernanța datelor, iar aceste probleme apar în centre decizionale din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Australia și Singapore. Istoric vorbind, tehnologiile cu impact major au generat mereu așteptări mari la început, de la automatizarea liniilor de producție la adoptarea cloudului, și GenAI trece acum printr-o fază similară de ajustare: promisiuni mari, implementări rapide și apoi corecții bazate pe experiență.
Un studiu recent comandat de ABBYY și realizat de Opinium, care a intervievat 1.200 de manageri din companii cu peste 100 de angajați, arată cât de palpabile sunt aceste corecții. 31% dintre respondenți afirmă că antrenarea modelelor a fost mai complicată decât se așteptau, iar 28% au întâmpinat dificultăți la integrarea instrumentelor GenAI în sistemele existente. Guvernanța a fost menționată de 26%, indicând că definirea regulilor, accesului și responsabilităților rămâne departe de a fi simplă. De asemenea, 21% au semnalat utilizarea neadecvată de către angajați, ceea ce sugerează lipsa supravegherii sau a unor politici clare.
Pentru a depăși aceste blocaje, multe organizații nu se limitează la o singură tehnologie. 35% au apelat la process intelligence pentru a înțelege și vizualiza mai bine fluxurile de lucru, tot 35% au integrat soluții de document AI pentru procesarea informațiilor textuale, iar 25% au folosit retrieval augmented generation pentru a îmbunătăți calitatea răspunsurilor. ABBYY raportează că, datorită acestor completări, 98% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de rezultatele GenAI, menționând ieșiri mai consecvente, integrare mai bună în procese, acuratețe crescută și încredere sporită.
Totuși, bugetele rămân prudente. Majoritatea companiilor anticipează o creștere a cheltuielilor pentru AI de doar 16–20% anul viitor, iar doar 11% plănuiesc o majorare de 50% sau mai mult. Comentariile din industrie reflectă o lecție dură: unele organizații au achiziționat instrumente GenAI care promiteau mai mult decât puteau livra, iar în alte cazuri nici nu era nevoie de un astfel de instrument. Maxime Vermeir, Senior Director of AI la ABBYY, recomandă ca, înainte de a trece la automatizare prin agenți GenAI, companiile să evalueze procesele curente și să construiască o hartă de vizibilitate a fluxului de lucru folosind instrumente analitice precum process intelligence.
Raportul ABBYY scoate în evidență și o problemă la nivelul utilizatorilor: cercetări paralele indică faptul că 75% dintre angajații cu normă întreagă din SUA sunt acum așteptați, formal sau informal, să folosească AI la locul de muncă. Dintre aceștia, 22% se simt presați să utilizeze instrumentele în moduri care îi fac să se simtă inconfortabil, iar 16% admit că uneori pretind că folosesc AI când, de fapt, nu o fac. Aceste date subliniază o ruptură între entuziasmul managerial și suportul efectiv acordat angajaților.
Fenomenul de shadow AI este prezent și el: 20% dintre lideri confirmă că angajații folosesc GenAI pentru productivitate personală, nu neapărat în proiecte oficiale. În plus, 41% dintre respondenți recunosc că unul dintre motivele adoptării oficiale a fost faptul că angajații deja își aduceau propriile instrumente la muncă. Motivațiile declarate includ reducerea volumului de lucru, creșterea productivității sau, mai simplu, dorința unor angajați de a părea mai competenți în fața colegilor sau a superiorilor.
Ulf Persson, CEO la ABBYY, avertizează asupra riscurilor: utilizarea neautorizată a unor instrumente populare precum ChatGPT, Grok sau Perplexity poate expune date sensibile și poate genera probleme de conformitate. Potențialul real al GenAI în mediul corporativ se valorifică atunci când adoptarea este gestionată strategic, cu măsuri de securitate și gestionare a riscurilor integrate.
Raportul State of Intelligent Automation: GenAI Disillusionment and AI Wishlist se bazează pe interviuri realizate între 20 iunie și 8 iulie 2025 cu manageri seniori din șase țări. Cifrele și tendințele prezentate arată clar că implementarea GenAI nu este doar o problemă tehnică, ci una organizațională: succesul depinde de claritatea proceselor, de instrumentele auxiliare folosite și de guvernanța aplicată.
Raportul recomandă explicit procesul decizional: maximizarea beneficiilor GenAI trece prin evaluarea proceselor curente și utilizarea de tool-uri precum process intelligence și document AI pentru vizibilitate și control. Bugetele planificate (o creștere medie de 16–20%) și procentul redus al celor care vor să tripleze investițiile (11% peste 50%) indică o abordare precaută.
Ce rămâne important: GenAI are potențialul de a transforma modul de lucru, dar implementarea eficientă cere mai mult decât modele performante, necesită înțelegerea proceselor, instrumente complementare și politici solide de guvernanță. Cum apreciați voi echilibrul între adoptarea rapidă a tehnologiei și construirea mai întâi a infrastructurii organizaționale necesare?
da, faza e reala. companii sar direct pe tooluri pentru ca se vede bine in raport sau board, dar apoi se blocheaza la chestii banale: curatarea datelor, flow-uri care nu sunt documentate, sau chestii legale. eu am văzut proiecte unde au cumpărat licente scumpe si toată lumea copy-paste in chatgpt cu date sensibile… vezi să nu. proces intelligence si document ai ajuta mult, dar trebuie ppl care sa le foloseasca corect, nu doar sa bifeze ca “am AI”. bugetele mici sunt ok, mai bine incremental testing decat lansare pe bune si apoi panic. și btw, shadow AI o sa creasca daca nu le oferi alternative sigure — oamenii sunt leneși, folosesc ce le e la îndemână. deci plan, training, guvernanță; simplu spus, nu mai lua tot ce e hype.