A sosit clipa în care baloanele și platformele ultraușoare care plutesc la limita spațiului încep să pară mai puțin experimente de laborator și mai mult componente ale infrastructurii de internet. Textul vorbește despre Aalto, divizia de comunicații aeriene a Airbus, și despre contracandidatul american Sceye din New Mexico, care construiește platforme HAPS, adică stații la altitudine mare destinate furnizării de conectivitate internet și observării Pământului dintr-o perspectivă neconvențională.
Aalto susține că se apropie de momentul în care tehnologia va funcționa în regim curent, după finalizarea testelor de durată cu aeronava sa Zephyr, un aparat extrem de ușor care rămâne sus pentru săptămâni. CEO-ul Aalto, Hughes Boulnois, a declarat la World Space Business Week că provocarea imediată rămâne cadrul de reglementare pentru zboruri regulate; compania a încheiat recent o misiune de 67 de zile care a traversat Oceanul Indian până în direcția Australiei. Zephyr deține deja licențe de operare în Franța, Spania și Portugalia, iar Aalto poartă negocieri cu Autoritatea Aeronautică Civilă din Marea Britanie pentru certificare, vizând extinderea zborurilor oriunde începând din 2026. Investitori precum NTT Docomo și Mizuho Bank au investit în proiect, semnalând interes financiar.
Sceye propune o soluție diferită: un aparat mai asemănător unui blimp tradițional, găzduit într-un hangar din Roswell, New Mexico. Nu transportă oameni, ci gaz, în cazul lor, hidrogen, mai ieftin decât heliul, dar și mai riscant. Compania argumentează că, în lipsa pasagerilor, costul mai mic justifică această alegere. Sceye are patru unități în registru și colaborează cu parteneri precum NASA și US Geological Survey pentru misiuni de observare a Pământului. De asemenea, primește susținere financiară parțială din partea SoftBank din Japonia.
Ambele tipuri de platforme, aeronavele ultraușoare de tip Zephyr și baloanele-blimp ale Sceye, sunt proiectate pentru două roluri principale: conectarea zonelor subdeservite la internet și observarea terestră în cooperare cu instituții științifice. Nu e o idee complet nouă; proiecte HAPS au fost discutate încă din anii 2000 ca alternativă la sateliți costisitori sau la infrastructura terestră dificil de implementat. Diferența acum este că tehnologia a avansat suficient pentru a susține zboruri de luni și pentru a atrage investiții serioase.
Aspectul reglementator este crucial: obținerea certificatelor de zbor pe rute comerciale și a aprobărilor de la autoritățile aeronautice naționale va decide dacă aceste platforme rămân experimente sau devin servicii repetitive. Aalto și-a garantat deja piețe în Europa, iar acordurile viitoare cu autorități precum cea din Regatul Unit pot deschide rute mai largi. Pentru Sceye, colaborările cu agenții precum NASA și USGS întăresc validarea tehnică, iar susținătorii financiari precum SoftBank furnizează capital pentru creștere.
Pe scurt, se conturează o tranziție practică: tehnologiile HAPS trec din etapa demonstrativă spre operațiuni regulate, fiecare având avantaje și compromisuri, Zephyr pariază pe eficiență și zboruri de durată, iar Sceye pe costuri operaționale reduse cu vehicule de tip balon. Decizia finală va depinde de performanța tehnică, costuri, cererea de conectivitate în zone greu accesibile și, nu în ultimul rând, cadrul legislativ.
Aalto a realizat un zbor de 67 de zile și deține licențe în Franța, Spania și Portugalia; Sceye operează patru dispozitive și colaborează cu NASA și USGS. Aceste informații indică că proiectele HAPS sunt mai mult decât concepte, sunt operațiuni reale cu date, parteneri și investitori concreți. Dezvoltarea lor practică va depinde de obținerea certificărilor, de gestionarea riscurilor asociate gazelor utilizate și de capacitatea de a livra servicii constante în zone cu necesități reale de conectivitate. Crezi că platformele HAPS vor deveni în următorii ani alternativa la sateliți pentru internet în regiunile izolate?
Fii primul care comentează