Joachim Knuth, directorul care a condus NDR timp de peste patru decenii, își încheie mandatul în Germania de Nord. În interviul oferit agenției dpa, el face bilanțul anilor de la conducerea celui de-al treilea mare post ARD: transformări media, dezbateri despre finanțare și tensiuni interne, dar și pași concreți spre adaptarea instituției la viitor.
Knuth spune că perioada la conducerea NDR a fost marcată de schimbări bruște și provocări, unele chiar disruptive, cum a fost cazul scandalului de la RBB. Cele mai importante măsuri pe care le-a inițiat au vizat însă cultura organizațională a postului și consolidarea jurnalismului regional: întărirea celor 12 studiouri regionale și creșterea ofertei de știri produse la Hamburg-Lokstedt, unde funcționează echipa ARD-aktuell care emite „Tagesschau”, „Tagesthemen”, Tagesschau24 și alte programe non-stop.
Căutarea succesorului i-a dat bătăi de cap distribuitorului de responsabilități, dar procedura a respectat regulile: un consiliu de administrație propune, iar consiliul de radiodifuziune confirmă cu două treimi din voturi. Prima propunere nu a obținut majoritatea, după șase săptămâni a venit o a doua, care a fost aprobată. Knuth salută alegerea lui Hendrik Lünenborg, pe care îl descrie ca pe cineva bine integrat în casă, ascultător, capabil să construiască și să decidă.
Despre viitorul radiodifuziunii publice, Knuth crede că se va juca tot mai mult între trei coordonate: audiență, relevanță și capacitatea de a lega publicul de ofertă. Pierderea de audiență a transmisiunilor liniare impune extinderea și consolidarea platformelor digitale: Mediathek, Audiothek, aplicații, rețele sociale. ARD-aktuell obține deja cifre de difuzare pe rețele sociale la nivel de milioane, iar multe persoane tânără descoperă „Tagesschau” prin Instagram sau TikTok mai mult decât la televizor tradițional. Pe scurt, dacă vrei să rămâi un mijloc de comunicare de masă, trebuie să fii prezent acolo unde publicul petrece timp.
Finanțarea rămâne un subiect sensibil. NDR a gestionat între 2021 și 2024 deficite importante în planificarea bugetară pe termen mediu, aproximativ 300 de milioane de euro, adică vreo 75 de milioane anual luate din cheltuieli curente. Ca urmare, instituția a redus personalul cu aproximativ 180 de posturi și a crescut cooperarea cu alte radiodifuziuni regionale pentru producții audio și video. Sunt în discuție și reduceri de programe radio/TV, în contextul reformelor cerute prin acordul de modificare a statutului media. Knuth spune că NDR va proteja, pe cât posibil, programul, cartea sa de vizită, dar dacă nu vor exista ajustări ale contribuției din 2027, se vor intensifica măsurile de eficientizare.
Bugetul NDR pentru 2025 este de circa 1, 2 miliarde de euro. Knuth explică că, având în vedere majorările salariale și creșterea costurilor, instituția are nevoie de ajustări moderate ale contribuției. De asemenea, economiile vin în principal din cheltuieli fixe și din administrare: partajarea serviciilor administrative între casele regionale, standardizarea proceselor tehnice și optimizarea standardelor de producție.
Criza de la RBB a zdruncinat încrederea publicului. Knuth recunoaște impactul negativ al acelui scandal asupra imaginii radioului public și spune că evenimentele din vara lui 2022 au amplificat dezbaterea despre finanțare și supravegherea consiliilor de conducere. A crescut și tonul critic al discuțiilor despre mass-media în general și despre instituțiile publice de presă.
Chiar dacă transmisiunile liniare pierd din public în fiecare an, cifrele actuale rămân importante: aproximativ 22 de milioane urmăresc zilnic primul canal public, NDR TV atinge în jur de 7 milioane, iar posturile de radio ale NDR sunt ascultate de circa 6 milioane. Totuși declinul este real, iar răspunsul este diversificarea modurilor de difuzare, crearea de conținut adaptat platformelor digitale și dezvoltarea dialogului cu publicul. ARD-aktuell primește aproape 50.000 de reacții zilnic, iar această interacțiune a impus crearea unor echipe dedicate fact-checking-ului și comunicării bidirecționale.
Pe tema gestionării opiniilor de dreapta, Knuth susține că nu se poate tăcea sau ignora curentele sociale existente. Jurnalismul trebuie să rămână neutru din punct de vedere ideologic la nivel instituțional, dar nu este neutru în sens valoric. Controversele și dezbaterile fac parte din viața redacțiilor, iar tentativă de a elimina vocile incomode nu este o soluție. Formatul „Klar” al Juliei Ruhs a fost gândit ca un experiment: trei piloti, discuție internă și evaluare a contribuției la pluralismul de perspective. Principiul pe care îl afirmă Knuth este că dialogul și confruntarea argumentelor sunt esențiale.
Privind înapoi, Knuth povestește că a ajuns la NDR în 1985, tânăr jurnalist, cu un contract inițial provizoriu. S-a întors din perioada de formare în München și dintr-un stagiu în SUA cu dorința de a lucra în nordul Germaniei. A rămas peste 40 de ani, fără regrete, și acum pleacă oficial la pensie pe 1 septembrie 2025, deși mandatul ar fi urmat până în ianuarie 2026. Succesiunea va fi asigurată de Hendrik Lünenborg, actualul șef al sediului regional din Hamburg.
Despre ce va face în retragere, Knuth spune că-și dorește să urmărească lucrurile de pe margine, fără a interveni forțat. Se gândește la implicări în fundații și activități sociale, dar vrea să lase loc noilor generații să preia fraiele.
Ce părere aveți: cum ar trebui instituțiile media publice să-și echilibreze bugetul și prezența online pentru a rămâne relevante fără a-și pierde independența?
hm, interesant. daaar buget + online e tricky, nu e doar mutat totul pe net si gata. pe scurt: trebuie tăieri inteligente la structuri administrative, partajare servicii (asta chiar merge), dar păstrezi redacțiile locale ca să nu devină totul un sânt comun. și da, monetizare nu trebuie să însemne reclame peste tot — subscripții selective, conținut premium pt cine vrea, plus granturi/fundații transparente. tinerii vin pe tik tok/insta, foarte bine, dar verificarea și contextul rămân scuza pentru care susținem media publică. dacă tai prea mult jurnalismul de investigatie, ai pierdut. deci: optimizare internă, extindere digitală smart, transparență financiară și controale mai clare la consilii. simplu spus: economii la birouri, nu la conținut. daaa, si electoratele sceptice tot vor critica, dar explici mai des ce faci cu banii. vezi să nu…
eu zic așa: buget clar, public raportat trimestrial, nu în pdf-uri ascunse. mai puțini șefi, mai mulți reporteri pe teren. online ok, dar fără să vâneze doar like-uri, păstrează redacții locale. licențe libere pt materiale vechi, să le poată folosi școlile. testare A/B la formate scurte, nu taia documentarele lungi. finanțare mixtă, dar fără reclame care bagă interese. consilii cu oameni simpli, rotați rapid, fără pile. și un buton pt feedback real, gen răspuns în 72h, altfel penalizări. da, costă, dar măcar știm pe ce se duc banii 🙂
interesant ce zice Knuth, dar parca tot rămâne întrebarea: cine plătește factura digitalizării? ok, tăiem posturi, împărțim adminu, standardizăm procesele… dar investiția în Mediathek, aplicații, echipe social media + fact-checking nu e gratis. dacă vrei să fii relevant online trebuie oameni buni, servere, licențe, formare. nu e doar mutat conținutul din tv pe tiktok.
eu cred că soluția e mixtă: păstrezi baza financiară stabilă (contribuție constantă, poate indexată la inflație), dar imporți și surse alternative controlate: co-producții regionale (cheltuie mai puțin per proiect), granturi din fundații pentru proiecte culturale/educaționale, abonamente opționale pt conținut premium (dar nu paywall total, că aia omoară misiunea publică). și transparență totală în bugete, să nu mai apară scandaluri gen RBB.
legat de editorial: menții neutralitatea instituțională, dar dai spațiu formatelor mai “agresive” care atrag tineri (short news, explainere, live Q&A) — dar cu reguli clare: surse verificate, echipe de backup pt fact-check. formarea jurnalistilor pt digital e cheie. dacă nu, o să rămână doar nostalgia Tagesschau la tv și-atât.
ps: și mai simplu — implică publicul: bugete participative pentru proiecte locale, sondaje reale, testări beta ale produselor digitale. oamenii simt când ceva e făcut “pentru ei” sau doar “din obligație”. vechiul model cu taxa fixă e greu de schimbat brusc, dar ajustări moderate + diversificare venituri mi se par realist.