După zeci de ani în care comerţul internaţional s-a digitalizat şi livrările transfrontaliere au devenit uzuale, Consiliul Uniunii Europene a adoptat la 11 februarie 2026 un pachet de norme care schimbă regulile privind taxele vamale pentru coletele mici trimise către statele membre ale UE. Măsura se adresează în special bunurilor cumpărate prin comerţ electronic şi urmăreşte să elimine avantajele fiscale de care au beneficiat vânzătorii din afara Uniunii, fenomen amplificat de expansiunea platformelor online şi de globalizarea lanţurilor de aprovizionare. Decizia se înscrie în planurile mai vechi de modernizare a sistemului vamal european, care combină digitalizarea cu armonizarea regulilor pentru a răspunde creşterii volumului de colete.
Până în prezent, expedierile cu valoare sub 150 de euro erau scutite de taxe vamale, ceea ce a creat diferenţe de cost între comercianţii din interiorul şi cei din afara UE. Noile norme elimină acea scutire bazată pe pragul de 150 de euro; ideea este ca, odată ce Platforma de date vamale a UE va fi operaţională, toate mărfurile care intră în Uniune să fie supuse taxelor vamale la intrare. Platforma face parte dintr-un pachet mai larg de reformă vamală şi este estimată să devină funcţională în 2028, permiţând aplicarea standardizată a taxelor pe baza poziţiilor tarifare şi a datelor electronice.
Până atunci, pentru a asigura tranziţia, statele membre au convenit o măsură provizorie: începând cu 1 iulie 2026 va fi introdusă o taxă vamală forfetară de 3 euro pentru fiecare categorie de articole identificate într-un colet mic cu valoare sub 150 de euro, trimis direct consumatorilor din UE. Taxa se aplică pe poziţie tarifară, nu pe colet în ansamblu; de exemplu, dacă într-un colet se află o bluză de mătase şi două bluze de lână, acestea pot fi încadrate în două poziţii tarifare diferite, astfel taxa totală ar fi de 6 euro. Această soluţie temporară este valabilă până la 1 iulie 2028 şi poate fi prelungită dacă va fi necesar, urmând a fi înlocuită de sistemul standard odată ce platforma va funcţiona.
Reprezentanţii Consiliului subliniază că noile reguli vor genera venituri pentru bugetul Uniunii şi pentru bugetele naţionale, o parte din sumele colectate rămânând la statele membre pentru acoperirea costurilor administrative ale formalităţilor vamale. Este important de reţinut că taxa forfetară de 3 euro este distinctă de aşa-numita taxă de procesare discutată la un nivel mai larg; pachetul de reformă mai include şi propunerea înfiinţării unei noi autorităţi vamale la nivelul UE, care să supravegheze funcţionarea întregului sistem şi să coordoneze schimbul de date.
Datele Comisiei Europene arată că volumul coletelor mici a crescut semnificativ în ultimii ani: din 2022 numărul acestor trimiteri a luat avânt, iar în 2024 au fost înregistrate circa 4, 6 miliarde de astfel de colete pe piaţa europeană. Aproximativ 91% dintre ele au provenit din China, ceea ce justifică de ce modificările vizează în principal consecinţele comerţului online transcontinental. Pe lângă efectele fiscale, schimbarea generează provocări practice: clasificarea pe poziţii tarifare poate însemna mai multă muncă pentru curieri şi operatori logistici, iar consumatorii riscă ca o parte din noile costuri să fie transferate în preţuri sau taxe de manipulare.
Negocierile dintre Consiliu şi Parlamentul European continuă pentru a detalia implementarea Platformei de date vamale şi atribuţiile noii autorităţi vamale. Pe termen lung, reforma urmăreşte armonizarea controalelor, reducerea evaziunii şi asigurarea unei concurenţe mai echitabile între comercianţii din interiorul şi din afara UE. În perioada de tranziţie rămân întrebări privind impactul asupra preţurilor, viteza cu care companiile de curierat se vor adapta şi modul în care vor fi gestionate aspectele tehnice şi de securitate ale noii platforme.
Platforma de date vamale a UE este programată să devină funcţională în 2028. Digitalizarea vamală poate accelera fluxurile comerciale, dar procesul implică costuri de implementare şi probleme de interoperabilitate între sisteme. Tranziţia, cu taxa forfetară de 3 euro de la 1 iulie 2026 şi având în vedere volumul de 4, 6 miliarde de colete în 2024, va arăta în ce măsură povara va fi preluată de curieri, vânzători sau consumatori. Cum credeţi că vor influenţa aceste taxe preţurile produselor comandate online din afara Uniunii Europene?
Sursa text și foto: HD Satelit
Fii primul care comentează