De la primele schimburi comerciale între popoare până la blocurile regionale contemporane, controversa legată de acordul UE‑MERCOSUR scoate în evidență tensiunea dintre protejarea agriculturii naționale și deschiderea piețelor. Textul pune în discuție poziția liderilor AUR și a președintelui României față de tratatul negociat între Uniunea Europeană și statele MERCOSUR, mai ales în contextul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Petrișor Peiu, șeful senatorilor AUR, îi cere regimului Dan‑Bolojan să revină la rațiune și să apere interesele agriculturii românești, susținând că acordul ar favoriza marile puteri agricole din America de Sud, precum Brazilia și Argentina, în detrimentul fermierilor europeni. El afirmă că miza tratatului este ca state din nordul Europei, confruntate cu probleme industriale, să obțină acces pe piața MERCOSUR și, în schimb, să permită produselor sud‑americane intrarea mai facilă pe piața europeană. Consecința, spune Peiu, ar fi o concurență neloială pentru producția agroalimentară europeană, în contextul unor costuri de producție mai ridicate în Europa din cauza accizelor și taxelor pe carburanți, a prețului energiei, a interdicțiilor privind anumite pesticide și a clauzelor de mediu și protecție a consumatorului.
Asociațiile de fermieri din România trag semnalul de alarmă că acest acord ar amplifica dezechilibrele comerciale și ar pune presiune pe prețuri în sectoare precum păsărele, carne de vită, porc, lactate, furaje și ulei de floarea‑soarelui. De asemenea, România riscă să piardă poziții în segmente în care deja are performanțe în UE, cum ar fi soia, sfecla, mierea și porumbul, pentru că produsele sud‑americane ar concura la costuri mult mai mici. În contextul acestor temeri, zeci de mii de fermieri europeni, inclusiv români, au protestat la Bruxelles cu sute de tractoare și alte acțiuni de nemulțumire, contribuind la amânarea semnării acordului. Imaginile generate de proteste au fost deja familiare celor care urmăresc negocierile comerciale: agricultori hotărâți, străzi blocate și, uneori, aerul încărcat de fum de la anvelope incendiate.
Peiu atrage atenția și asupra faptului că aprobarea tratatului survine într‑un moment în care există riscul reducerii fondurilor europene pentru agricultură, prin propunerea de a le fuziona cu fondurile pentru coeziune în proiectul bugetului multianual al UE. Aceasta, combinată cu un deficit comercial anual al României de aproximativ 30 miliarde euro, majoritar rezultat din importuri agroalimentare, îl determină pe liderul AUR să susțină că semnarea acordului ar putea agrava dezechilibrul și ar pune în pericol viabilitatea economiei naționale. Datele comerciale actuale arată schimburi ușor dezechilibrate cu MERCOSUR: exporturi românești de circa 229 milioane euro și importuri de aproximativ 407 milioane euro, ceea ce, în opinia AUR, dovedește că tratatul nu servește intereselor României.
Critica AUR se extinde și la felul în care România a fost reprezentată la Consiliul European din 18‑19 decembrie. Președintele Nicușor Dan a susținut acolo încheierea acordului, invocând motive, susține AUR, prea simpliste, iar la întoarcere a oferit explicații publice abia la solicitarea unui reporter, omisiune care a stârnit reproșuri legate de lipsa de transparență. Totodată, AUR acuză Guvernul și Ministerul Agriculturii de tăcere pe această temă și solicită o dezbatere publică clară, precum și definirea unui mandat național pentru poziția României, considerând că deciziile luate la Bruxelles au fost voluntariste și neasumate, semne, în opinia formațiunii, ale unei subordonări față de interese externe.
Nicușor Dan a afirmat că a avut discuții cu agricultori cu câteva luni înainte și că rezervele ar fi fost depășite, însă asociațiile fermierilor au rămas public împotriva semnării tratatului, iar prezența românilor printre manifestanți reflectă nemulțumirea reală de la firul ierbii. AUR cere în mod explicit o dezbatere publică și o poziție națională clară înainte de orice semnătură, iar liderii formațiunii susțin că absența unei astfel de proceduri subminează interesele rurale și pe cele ale agriculturii.
Nicușor Dan a reprezentat România la Consiliul European din 18‑19 decembrie. Sprijinul său pentru acordul UE‑MERCOSUR și modul în care a comunicat ulterior au amplificat temerile exprimate de Petrișor Peiu și de asociațiile de fermieri privind impactul asupra produselor precum soia, porumbul, mierea și uleiul de floarea‑soarelui, dar și asupra deficitului comercial de circa 30 miliarde euro. Dialogul public asupra acestor cifre și sectoare rămâne esențial pentru a înțelege ce înseamnă un astfel de tratat pentru economia și agricultura României. Ce părere ai: ar trebui semnarea oricărui acord comercial major să fie supusă mai întâi unei dezbateri naționale ample?
Fii primul care comentează