Biroul de statistică al României a confirmat o creștere a PIB-ului de 1, 6% în trimestrul trei al acestui an, rezultat care readuce în prim-plan lecțiile tranziției post-comuniste și efectele unor șocuri recente, precum pandemia din 2020. Această creștere, evaluată și prin metodologia Eurostat (CLV), reflectă nu doar date brute, ci și slăbiciunile unei economii care avansează lent, cu sectoare care trag în sus mai mult prin excepții decât prin continuitate.
Pe scurt, datele oficiale indică 1, 6% creștere față de trimestrul anterior, iar în termeni CLV, utili pentru comparații la nivel european, creșterea anuală a fost de 1, 2% în T3. O parte semnificativă a avansului a venit din construcții, care au contribuit cu 0, 8 puncte procentuale la creșterea trimestrială, după o valoare adăugată mai mare cu 12, 1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Agricultura a înregistrat un salt de 9, 2% y/y, parțial pentru că anul precedent fusese slab (o contracție de 14, 7% în aceeași perioadă din 2024), contribuind cu aproape 0, 6 puncte procentuale. Industria, deși nu e protagonistele în această perioadă de creștere redusă, a înregistrat totuși un plus anual de 1, 1% și a adăugat circa 0, 2 pp la creșterea agregată.
Privind perioada ianuarie–septembrie, PIB-ul a urcat cu 0, 8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, sau cu 1, 5% în termeni CLV, un indicator mai relevant pentru estimările anuale. Dacă în trimestrul patru s-ar consemna o contracție de 2% față de trimestrul anterior (ipoteză folosită în scenarii), atunci creșterea PIB pentru 2025 ar rămâne în jur de 1%, apropiată de cea din 2024 (când economia a avansat cu 0, 9%), o evoluție modestă la nivel regional și puțin probabilă să se schimbe substanțial în 2026. În T3 s-a consemnat o mică scădere q/q de 0, 2%, semn al unei anumite fragilități la finele perioadei.
În termeni nominali, PIB-ul pentru T3 a fost de 516 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 101 miliarde euro, un nivel cu 9, 2% mai mare față de anul anterior. Deflatorul PIB a crescut cu 7, 5% y/y, reflectând atât scumpirea produselor industriale, cât și a consumului, efect care a redus povara datoriei publice exprimată ca pondere din PIB. Astfel, rata datoriei publice în raport cu PIB a fost revizuită la 58, 3% la sfârșitul lunii septembrie, în scădere față de 59, 7% comunicată anterior de Ministerul Finanțelor.
Pe partea cererii agregate, cererea internă a fost cel mai dinamic element în T3, cu un avans anual de 1, 4%. Investițiile (formarea brută de capital fix) au crescut cu 3, 2% y/y și au contribuit cu aproape un punct procentual la creșterea cererii interne, semn că anumite proiecte de investiții au continuat sau au fost reluate după două trimestre mai slabe. Consumul gospodăriilor și-a revenit moderat, +0, 8% y/y în T3, după o contracție temporară de -0, 6% în T1 și un avans modest de +0, 2% în T2, aducând aproape 0, 6 pp la creșterea cererii interne. Din perspectiva balanței externe a cererii, ponderea importurilor nete în cererea internă a scăzut la 3, 7% în T3, de la 5, 8% în T2 și peste 6% în trimestrele anterioare, indicând că consumul intern și investițiile au fost acoperite într-o proporție mai mare de producția internă în această perioadă.
Compoziția creșterii ridică unele semne de întrebare: dependența de construcții și efectele de bază din agricultură sugerează că dinamica nu este încă una solidă pe termen lung. În plus, inflația (reflectată de deflatorul PIB) rămâne un factor important, deoarece micșorează valoarea reală a veniturilor publice și afectează atât costurile de finanțare, cât și puterea de cumpărare a gospodăriilor. Comparativ cu vecinii din regiune, un avans sub 1–1, 5% pe an nu plasează România printre performeri, iar revenirea investițiilor trebuie urmărită pentru a înțelege dacă este sustenabilă sau doar episodică.
1, 6% rămâne creșterea PIB anunțată pentru trimestrul trei. Această valoare evidențiază două aspecte: fragilitatea unei creșteri bazate în mare parte pe construcții și volatilitatea agriculturii cauzată de efecte de bază. Ar fi utilă monitorizarea evoluției investițiilor și a ratei de utilizare a capacităților industriale pentru a evalua dacă avansul din T3 se poate transforma într-un trend pe termen mediu. Fotografie Antonyesse / Dreamstime.com. Contact [email protected]
Cum credeți că ar trebui prioritizate politicile publice pentru a transforma această creștere modestă într-una mai sustenabilă?
Fii primul care comentează