Istoria confruntărilor pe teritoriul Ucrainei arată că liniile frontului se mută greu și cu costuri mari, iar în acest cadru ultimele date despre teritorii și pierderi oferă o imagine clară a situației actuale. Trupele ruse au preluat controlul asupra a 4 669 km² din Ucraina de la 1 ianuarie, conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), informație care indică unde, cine și ce s-a schimbat pe hartă. Această suprafață reprezintă 0, 77% din cei 603 628 km² ai Ucrainei, iar ritmul este cu aproximativ 22% mai mare decât în aceeași perioadă din 2024, când ocuparea era estimată la 3 734 km². Creșterea relativă a teritoriilor cucerite vine, însă, însoțită de pierderi umane foarte mari: Statul Major General al Armatei Ucrainene raportează peste 391 000 de pierderi umane, adică decese și răniți, de la începutul anului. Pe scara suprafeței ocupate, asta echivalează cu peste 83 de pierderi umane pe kilometru pătrat, un indicator care evidențiază costul uman al avansurilor teritoriale.
Analiza ISW subliniază și o dimensiune tactică: ritmul de înaintare al forțelor ruse nu depășește viteza de mers pe jos, chiar și în direcțiile unde s-au consemnat succese mai rapide, precum Gulai-Polia și Pokrovsk. Potrivit analiștilor, factorul decisiv este dominația dronelor ucrainene, care complică manevrele rapide ale tehnicii grele și obligă la atacuri costisitoare pentru a neutraliza infanteria inamică. Asta înseamnă că nu doar câștigarea de teren contează, ci și capacitatea de a menține, proteja și aproviziona trupele în zone greu controlabile.
Alte estimări, precum cele publicate de AFP pe baza datelor ISW și ale Critical Threats Project, indică valori ceva mai mari: în 2025 Rusia ar fi ocupat aproape 5 400 km², adică aproximativ 2 000 km² mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, iar aceste calcule includ atât zonele revendicate de Kiev, cât și pe cele pretinse de Moscova. Unele estimări mai ample ajung la cifre care pun în perspectivă extinderea controlului: în total, se vorbește despre circa 20% din teritoriul ucrainean, adică aproape 120 000 km² aflat în diverse forme sub influență rusă. Pe plan demografic, The Economist a avansat ipoteza că Rusia ar fi putut pierde în jur de 1% din populația masculină de dinainte de război; publicația nu a oferit numere absolute, dar, raportând la recensământul din 2020–2021, aceasta s-ar traduce într-un interval aproximativ între 430 000 și 680 000 de decese. NATO, la rândul său, estimează că numărul total al pierderilor, adică decese și răniți, din armata rusă până în decembrie 2025 s-ar apropia de 1, 15 milioane. Diferențele dintre aceste surse arată cât de dificil este să compari teritorii, revendicări și costuri umane în mijlocul unei confruntări în desfășurare.
Institutul pentru Studiul Războiului raportează 4 669 km² preluate de la 1 ianuarie. Date precum cele legate de Gulai-Polia și Pokrovsk, cele peste 391 000 de pierderi umane semnalate de Statul Major al Ucrainei și estimările care vorbesc despre circa 120 000 km² sub influență rusă scot în evidență tensiunea dintre cifra teritorială și costul uman, precum și dificultatea de a avea o imagine unitară când sursele diferă. Care credeți că va fi următorul element care va schimba percepția publică asupra acestui conflict: cifra teritorială, datele despre pierderi sau noile tehnologii de pe câmpul de luptă?
Fii primul care comentează