Marea Caspică a reprezentat de multă vreme un punct focal al intereselor energetice, de la primele foraje până la vastele zăcăminte care alimentează pieţele regionale. Joi, drone ucrainene au atacat pentru prima dată platforma petrolieră Filanovsky din Marea Caspică, o instalaţie controlată de Lukoil; potrivit unui reprezentant al Serviciului de Securitate al Ucrainei, loviturile au obligat la suspendarea producţiei pe acea platformă. Este o escaladare ce leagă evoluţia recentă a regiunii, când resursele caspice au căpătat o importanţă sporită după descoperirile din anii 2000, de schimbările geopolitice locale şi de utilizarea tot mai frecventă a dronelor în operaţiuni militare.
Oficialul a afirmat că cel puţin patru atacuri cu drone au vizat platforma, iar extracţia a fost sistată la peste 20 de sonde de petrol şi gaze. Câmpul Filanovsky, descoperit în 2005 şi inaugurat de preşedintele Vladimir Putin în 2016, are o producţie de aproximativ 120.000 de barili pe zi, ceea ce explică de ce astfel de instalaţii constituie ţinte sensibile. Lukoil nu a răspuns imediat solicitărilor pentru comentarii, au relatat agenţiile internaţionale.
Rămâne neclar de unde au fost lansate dronele ucrainene; Marea Caspică se găseşte la peste 700 de kilometri de cea mai apropiată frontieră a Ucrainei, o distanţă care pare enormă pentru drone, dar nu exclude traiectorii care implică avioane, nave sau baze la distanţă. În acest an, Ucraina a efectuat numeroase atacuri cu drone asupra instalaţiilor petroliere ruseşti, vizând în special rafinării şi alte ţinte din partea europeană a Rusiei, într-un demers declarat de a submina capacitatea Moscovei de a-şi finanţa operaţiunile militare.
Campania s-a extins recent şi la transportul maritim: luna trecută forţele ucrainene au vizat tancurile nereglementate care transportă petrol rusesc prin Marea Neagră, iar în ultimele două săptămâni trei astfel de nave au fost lovite de drone maritime. Totodată, cel puţin şapte explozii au afectat tancuri petroliere care au acostat în porturi ruseşti din decembrie 2024, inclusiv în zone din Marea Mediterană. Kievul nu a confirmat şi nici nu a negat participarea la toate aceste incidente, iar Rusia a calificat unele atacuri drept piraterie şi a ameninţat cu posibile măsuri de restricţionare a accesului maritim al Ucrainei.
Platforma Filanovsky este desemnată în relatări ca locul principal al atacului, iar impactul asupra celor peste 20 de sonde şi a producţiei de circa 120.000 de barili pe zi evidenţiază legătura directă între infrastructura energetică şi resursele financiare implicate în conflict. Atacurile la distanţă, inclusiv cele asupra tankerelor din Marea Neagră şi exploziile din porturi menţionate în decembrie 2024, scot în relief noi dimensiuni ale modului în care războiul se manifestă şi la nivel economic, nu doar pe front. Reuters a relatat evenimentul, iar incertitudinea privind locul lansărilor va alimenta investigaţii şi discuţii diplomatice.
Cum credeţi că aceste atacuri vor afecta securitatea aprovizionării cu energie şi procesul negocierilor diplomatice în regiune?
Fii primul care comentează