Se povestesc întâmplări despre animale care se întorc în locuri din care dispăruseră de mult, iar una dintre ele se petrece acum: tribul Nez Perce, numiți și Nimíipuu, derulează un program de reintroducere a condorului californian, cunoscut în limba lor drept qú’nes, în porțiunea nordică a arealului său istoric, în special în zona Hells Canyon și în Inland Northwest. De la zborurile sale din epoca pleistocenului până la prăbușirea aproape completă din secolul XX, inițiativa leagă memoria naturală de responsabilitățile actuale ale comunităților indigene și ale organizațiilor de conservare.
Condorul californian este cea mai mare pasăre terestră din America de Nord, cu o anvergură aproape de 3 metri, adică în jur de 10 picioare. În trecut, specia se întindea de la British Columbia până în Baja California; însă, din cauza pierderii habitatului, intoxicației cu plumb și a altor amenințări provocate de oameni, populația a scăzut dramatic până la doar 22 de exemplare în 1982. Un efort intensiv de conservare a prevenit extincția și acum populația totală se ridică la aproximativ 560 de păsări, dintre care cam 360 trăiesc în sălbăticie.
Proiectul condus de Nez Perce urmărește să readucă qú’nes în nordul ariei sale pentru prima dată în peste 125 de ani, cu o fereastră de implementare care ar putea începe în 2031. Ținta este dublă: restaurarea funcțiilor ecologice ale unui prădător-carroñer și îndeplinirea unei datorii culturale, pentru că condorul are o semnificație spirituală pentru Nimíipuu. Evaluările tribale arată că regiunea Hells Canyon oferă resurse alimentare suficiente, topografie favorabilă pentru planeurii mari și o densitate umană redusă, factori prielnici pentru o populație reintrodusă.
Sprijinul financiar din partea Colossal Foundation reprezintă un impuls important pentru faza finală a planului. Finanțarea are ca scop accelerarea definitivării planurilor de reintroducere, extinderea campaniei Get the Lead Out pentru eliminarea plumbului din rețeaua trofică și susținerea recrutării și instruirii biologilor tribali care să gestioneze populația locală. Organizarea schimburilor de cunoștințe cu alte programe, precum cel al tribului Yurok, face parte din strategia de construire a unei rețele de sprijin menite să asigure reziliența genetică și ecologică a speciei prin răspândire geografică.
Nez Perce are deja experiență în refacerea speciilor emblematice din nord-vest, lucrând la reintroducerea lupilor gri, a somonilor pacifici și a muflonilor. Tribul îmbină știința modernă cu înțelepciunea tradițională, iar locuri precum ananasocum, numele local pentru un canion, care în limba Nez Perce înseamnă locul unde obișnuiau să fie condorii, atestă legătura veche dintre oameni și aceste păsări. Pe lângă Colossal Foundation, proiectul are parteneri ca INDIGENOUS LED, care promovează conservarea condusă de comunități indigene, și care a lansat Story-Spirit Collective pentru a păstra și transmite cunoașterea ancestrală în contexte moderne.
Colossal Foundation este o organizație nonprofit înregistrată 501(c)(3) care sprijină inițiative de conservare folosind tehnologii avansate, inclusiv proiecte legate de de-extincție și reîmpădurire a speciilor, și finanțează, de asemenea, inițiative precum recuperarea țestoasei Bolson. Implicarea sa financiară în programul Nez Perce se bazează pe ideea că știința de ultimă generație și conducerea indigenă pot colabora pentru a restabili componente esențiale ale ecosistemelor și pentru a întări suveranitatea locală. Proiectul cuprinde măsuri concrete: eliminarea surselor de plumb, recrutarea personalului dedicat, stabilirea protocoalelor pentru eliberare și monitorizare și schimburi de expertiză între triburi și organizații.
2031 este anul țintă anunțat pentru reintroducerea qú’nes în nordul arealului său. Planul prevede atât acțiuni practice, cum sunt campania Get the Lead Out și angajarea de biologi tribali, cât și colaborări intertribale cu grupuri precum Yurok, iar exemplul Nez Perce arată cum știința și cunoașterea tradițională pot fi împletite pentru restaurarea speciilor. Crezi că astfel de proiecte comune între triburi și fundații private pot deveni model pentru alte eforturi de refacere a ecosistemelor?
Fii primul care comentează