Barajul Vidraru, ridicat în anii 1960 pe râul Argeș, a revenit în atenție: Hidroelectrica a anunțat deversări controlate din lacul de acumulare, iar autoritățile din Curtea de Argeș avertizează locuitorii din aval despre creșterea debitelor. Operațiunea face parte dintr-un proces mai amplu de golire controlată început în această vară și legat de lucrările de retehnologizare ale amenajării hidroenergetice Vidraru.
Primăria Curtea de Argeș transmite că, în intervalul 10 decembrie 2025, 9 ianuarie 2026, se vor efectua deversări controlate, cu tranzitarea directă a debitelor pe albia râului Argeș. Din 10 decembrie 2025, ora 12:00, debitele vor fi reglate la maximum 25 mc/sec, livrate continuu, în condiţii hidrometeorologice normale. Autorităţile atenţionează că efectele vor include creşterea debitului râului, diminuarea capacităţii de atenuare a eventualelor unde de viitură şi creşterea turbidităţii apei, ceea ce în practică înseamnă apă mai tulbure şi riscul compromiterii tratării uzuale. Ca măsură de protecţie, se recomandă evitarea apropiării de maluri şi a desfăşurării de lucrări sau activităţi cu utilaje ori animale în albia râului; alarmele publice nu vor fi pornite deoarece operaţiunea este considerată controlată, nu o situaţie de pericol iminent.
Hidroelectrica a demarat prima etapă a golirii controlate pe 1 august, cu termen estimat de finalizare 28 februarie 2026, pentru a permite realizarea lucrărilor de retehnologizare. Anterior, pe 29 octombrie şi 19 noiembrie, s-au desfăşurat două exerciţii de deversare controlată, cu debite variate, tocmai pentru a verifica dacă albia Argeşului poate prelua volumele evacuate în condiţii de siguranţă.
Un efect concret resimţit deja de populaţie este calitatea apei livrate: din cauza creşterii turbidităţii, apa distribuită prin reţeaua care deserveşte municipiul Curtea de Argeş şi comunele Valea Danului, Valea Iaşului şi Băiculeşti, zone cu aproximativ 40.000 de locuitori în total, nu mai este potabilă de aproape o lună. Aquaterm SA a semnalat încă din 10 noiembrie că turbiditatea apei brute din canalul de la Oeşti, unde se află prizele de captare, a depăşit capacitatea de filtrare a staţiei de tratare de la Cerbureni. Analizele DSP Argeş au arătat depăşiri ale parametrilor permişi pentru fier, clor rezidual liber şi turbiditate, astfel că apa nu mai respectă toţi indicatorii de potabilitate stabiliţi de legislaţie.
Vidraru apare aici ca un punct de întâlnire între producţia de energie şi gestionarea resurselor de apă. Deciziile tehnice privind debitele, calendarul de retehnologizare şi capacitatea staţiilor de tratare au efecte directe asupra alimentării cu apă a unor comunităţi întregi. Ce măsuri consideraţi că ar fi necesare pentru a reduce impactul asupra localnicilor în astfel de operaţiuni?
Fii primul care comentează