În noiembrie 2025, Parcul Tineretului din București a găzduit o amplă campanie de înverzire organizată de Asociația Pădurea Copiilor, un demers care a mobilizat voluntari, școli și instituții locale pentru a înființa păduri miniaturale în mai multe zone ale parcului. De la intervențiile pilot din primăvara aceluiași an până la sesiunea intensivă de toamnă, proiectul a îmbinat tehnici moderne de plantare cu implicare comunitară, conectând tradiția parcurilor bucureștene cu tendințele actuale în restaurarea urbană și reziliența verde.
Pe parcursul a nouă zile de activități dedicate, mai mult de 1.550 de voluntari au plantat peste 15.000 de puieți din mai mult de 25 de specii, transformând suprafețe degradate în structuri verzi funcționale. Implicarea a depășit cadrul organizației inițiatoare: peste 40 de instituții și parteneri s-au alăturat, demonstrând că astfel de proiecte pot fi cu adevărat colaborative. În noiembrie, în decursul a patru zile intense de plantări, peste 860 de elevi din 19 unități de învățământ din Capitală au participat la crearea unor păduri de buzunar în apropierea sediului Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București ALPAB, iar peste 4.000 de puieți au fost plantați folosind metoda Miyawaki. Această tehnică, dezvoltată de botanistul japonez Akira Miyawaki în anii 1980, mizează pe plantarea densă a unor specii diverse pentru a favoriza dezvoltarea rapidă a ecosistemelor reziliente, capabile să se adapteze mai bine la secetă, furtuni sau dăunători.
Pădurea miniaturală amenajată în zona ALPAB reunește o paletă largă de arbori și arbuști: sălcioară, stejar pedunculat, stejar brumăriu, gorun, cer, ulm de Turkestan, paltin, frasin, mojdrean, măceș, cireș, vișin, măr, arțar și tei. În primăvara lui 2025, Pădurea Copiilor a organizat deja două păduri miniaturale la intrarea din zona Cuțitul de Argint, implicând 710 voluntari de toate vârstele; în cinci zile au fost plantați 11.000 de puieți, cu o varietate impresionantă de specii: cer, stejar brumăriu, ulm de câmp, frasin comun, paltin de câmp, salcie, tei argintiu, pin, mesteacăn, mojdrean, vișin turcesc, arțar tătărăsc, sălcioară, cătină roșie, liliac, porumbar, lemn câinesc, păducel, sânger, salbă moale și măceș. Intervențiile de primăvară au pus un accent deosebit pe conexiunea intergenerațională, reunind copii, tineri, adulți și seniori, astfel încât fiecare plantare a îmbinat educația ecologică cu elemente de solidaritate comunitară.
Asociația Pădurea Copiilor transmite recunoștință tuturor voluntarilor, instituțiilor și companiilor implicate: Colegiul Tehnic de Poștă și Telecomunicații Gheorghe Airinei, Colegiul Tehnic Carol I, Colegiul Tehnologic Grigore Cerchez, Liceul Tehnologic Theodor Pallady, Liceul Economic Nr. 1, Liceul Teoretic Decebal, Colegiul Național Tudor Vladimirescu, Colegiul Național Sfântul Sava, Colegiul Economic Nicolae Kretzulescu, Colegiul Național Octav Onicescu, Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși, Școala Postliceală Sanitară Carol Davila, Liceul Teoretic Nicolae Iorga, Colegiul Economic Chirițescu, Liceul Tehnologic Nikola Tesla, Colegiul Tehnic Costin Nenițescu, Liceul Atlas, Colegiul de Muzică George Enescu, Liceul Teoretic Bilingv Ita Wegman, Colegiul Ion Creangă, Colegiul Romano-Catolic, Colegiul Economic Viilor, Asociația Ajungem Mari, Romanian Angel Appeal, CARP Omenia, Asociația Răsăritul de Argint, Fundația Națională pentru Tineret, Fundația Regală Margareta a României, Academia de Studii Economice, R Systems, Michelin, Cercetașii României, ADP, HILS Development, Școala 165, Institutul pentru Îmbătrânire Activă, Telus, Daimler Truck, Toyota Material Handling, Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice Perla DGASMB și Grupul de Educație și Acțiune pentru Cetățenie GEAC. Proiectele din Parcul Tineretului fac parte din programul OMV Petrom România Plantează pentru Mâine, cea mai mare inițiativă națională de împădurire finanțată din fonduri private, iar evoluția activităților poate fi urmărită pe site-ul padureacopiilor.ro și pe paginile de Facebook, Instagram și LinkedIn ale organizației.
11.000 de puieți plantați în primăvara lui 2025 demonstrează că metode precum Miyawaki pot funcționa în mediul urban și pot accelera refacerea suprafețelor verzi. Proiectul din Parcul Tineretului pune în dialog educația ecologică, implicarea instituțiilor școlare și susținerea companiilor private ca modalități practice de asigurare a rezilienței urbane. Exemplele concrete, ALPAB, OMV Petrom și numărul voluntarilor, arată cum se poate trece de la idee la acțiune în doar câteva zile de muncă coordonată. Crezi că acest model poate fi replicat în alte parcuri din București sau în orașele tale?
Fii primul care comentează